Tudorel Toader declanşează procedura de evaluare a procurorului general Augustin Lazăr. Laura Kovesi a fost revocată în urma evaluării

El şi-a motivat gestul prin existenţa protocoalelor SRI – Parchetul General.

„Preambul:

În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat.

În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, „La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr…..din 04.02.2009”. 

Folosirea sintagmei „se abrogă”, arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative.

Rezultatele evaluării, însoțite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile !”, a scris ministrul.

Ministrul Justiţiei a făcut prima dată referire la evaluarea lui Augustin Lazăr cu mai puţin de o lună în urmă.

„La oricare dintre noi vine o vreme a evaluării”, a spus Tudorel Toader pe 31 iulie, cu referire la procurorul general Augustin Lazăr.

El a spus că Augustin Lazăr are partipriuri şi că a săritîn apărarea fostei şefe DNA,Laura Kovesi.

„Când spunea, spre exemplu, la CSM, a acreditat ideea faptului că evaluarea pe care am făcut-o eu, în baza căreia am declanşat procedura de revocare (a fostului procuror şef al DNA – n.r.), ar fi nelegală pentru că un regulament al CSM prevede o altă metodologie. Or, eu i-am răspuns atunci: regulamentul CSM nu poate să modifice prevederea legii. Dacă legea stabileşte criterii, competenţe, proceduri, eu mă opresc la lege, nu mă cobor la regulament, care contrazice legii din bunul motiv că un regulament nu poate să se abată de la lege, nu poate să o modifice. Chiar atunci eram unul lângă altul în CSM şi l-am întrebat dacă afirmaţia este documentată sau nu. În sfârşit, nu conta răspunsul, că oricum avea partipriurile domniei sale”, a mai spus Tudorel Toader pe 31 iulie.

Evaluarea Laurei Kovesi s-a finalizat cu revocarea ei de la şefia DNA

Tudorel Toader a întocmit un raport de evaluare a activităţii manageriale a fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi. În urma evaluării, care a fost negativă, ministrul Justiţiei i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să o revoce din funţie pe laura Kovesi. 

Klaus Iohannis a refuzat revocarea, însă Tudorel Toader a contestat poziţia preşedintelui la Curtea Constituţională. Într-una din deciziile rare, Curtea Constituţională l-a obligat pe preşedinte să semneze decretul de revocare a şefei DNA.

Motivarea Curţii a fost că preşedintele nu avea dreptul să conteste evaluarea ministrului Justiţiei asupra activităţii şefei DNA, atâta vreme cât aceasta s-a făcut în limitele legale.

„Din analiza adresei Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a doamnei Laura Codruţa Kövesi, Curtea reţine că Preşedintele României a constatat regularitatea şi legalitatea procedurii de revocare, singurele obiecţii ale acestuia vizând oportunitatea măsurii. În acest context, Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi”, se arată în motivarea CCR de revocare a Laurei Kovesi din fruntea DNA.

Curtea Constituţională arată că atâta timp cât Klaus Iohannis nu a avut nicio obiecţie cu privire la regularitatea procedurii de revocare înseamnă că aceasta îndeplineşte criteriile de legalitate, însă şi-a asumat nişte atribuşii pe care nu le are.

„Preşedintele României ar fi trebuit să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Refuzând emiterea acestuia, Curtea urmează a aprecia dacă Preşedintele României a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Se poate susţine, în acest sens, că, arogându-şi un rol contra legem, Preşedintele României a împiedicat realizarea unei competenţe constituţionale proprii a ministrului justiţiei, blocând-o, fără ca textul Constituţiei să îi acorde o asemenea competenţă. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie”, au mai scris judecătorii constituţionali.