Tutilescu, despre anularea Consiliului JAI: Germania şi Olanda ar fi dat un vot negativ

Marian Tutilescu a precizat că anularea Consiliului JAI din septembrie a fost o decizie luată de preşedinţia cipriotă, în acord cu statele membre, iar România a fost de acord pentru că, în ceea ce priveşte punctul referitor la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, exista „poziţia clar exprimată de Germania şi Olanda privind un vot negativ în situaţia în care acestă chestiune era supusă la vot”.

„Ca urmare, neavând unanimitatea, nu avea sens să ţinem un consiliu doar pentru o discuţie”, a spus Tutilescu.

Cele două ţări au exprimat această poziţie solicitând aşteptarea rezultatelor Raportului intermediar pe Justiţie din decembrie, astfel că o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar putea fi luată, realist vorbind, cel mai devreme, la Consiliul JAI din martie anul viitor, a mai declarat Marian Tutilescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedinţia cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a anulat reuniunea din 19-20 septembrie a Consiliului JAI din lipsă de „subiecte substanţiale”, însă aderarea României şi Bulgariei la Schengen va fi pe agenda reuniunii JAI din 25-26 octombrie.

„Deoarece nu am avut subiecte care să ducă discuţii substanţiale, am decis, ca Preşedinţie în exerciţiu, să anulăm reuniunea din septembrie a Consiliului JAI. Nu e normal să ţinem o reuniune de Consiliu doar pentru că era în calendarul nostru”, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, Nikos Christodoulides, purtător de cuvânt al Preşedinţiei cipriote a UE.

El a adăugat că subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen se va afla „cu siguranţă” pe agenda Consiliului JAI programat pentru luna octombrie, iar până la următoarea reuniune „mai multe dosare importante vor fi pregătite pentru discuţii substanţiale şi luarea de decizii”.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat pentru MEDIAFAX că reuniunea a fost anulată şi toate subiectele aflate pe agendă au fost reprogramate pentru următorul Consiliu JAI, din 25 octombrie.

Întrebat care au fost considerentele care au dus la anularea acestei reuniuni, Orban a arătat că decizia a fost luată de preşedinţia cipriotă a Consiliului UE, cu consultarea statelor membre, în condiţiile în care „nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spaţiului Schengen”.

De asemenea, întrebat dacă sunt şi alte ţări UE care s-au alăturat Olandei în opoziţia pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen, Orban a arătat că au fost nişte semnale din partea Germaniei şi e posibil să mai fie vorba şi de alte state.

„Sunt nişte semnale de exemplu din partea Germaniei şi e posibil să fi fost şi alte state membre, dar nu sunt la curent în momentul de faţă”, a afirmat ministrul Afacerilor Europene.

Totodată, el a mai arătat că este „prematură” anticiparea modului în care va decurge dezbaterea la următoarea reuniune a Consiliului JAI cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în condiţiile în care Olanda a solicitat progrese ale celor două ţări în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, iar următorul raport pe MCV al Comisiei privind România a fost anunţat de CE „spre sfârşitul acestui an”.

„Deocamdată, subiectul este programat pentru agenda următoarei reuniuni din octombrie şi e prematur să ne pronunţăm dacă va fi o simplă dezbatere sau va fi şi cazul luării unei decizii privind intrarea în Schengen. Este prematur să spunem ce se va întâmpla pe 25 octombrie”, a mai afirmat Orban.

În 4 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că aliaţii şi prietenii României nu au motive să respingă aderarea ţării noastre la Schengen, el precizând că argumentul este că, deşi politicienii şi-au asumat acţiuni „ilegale”, instituţiile statului de drept au funcţionat „corect”.

„Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi”, a spus Băsescu, care a precizat că „greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau”.

Şeful statului a mai spus că faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control funcţionarea şi abordările politicului nu justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere al intrării în Schengen, nici din punct de vedere al creşterii exigenţei în ceea ce priveşte derularea, finanţarea de către UE a Programelor operaţionale regionale.

În aceeaşi zi, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, declara că, din punctul său de vedere, România are toate şansele să fie acceptată în Spaţiul Schengen. Chestorul şef Marian Tutilescu a explicat presei că din cele 11 cerinţe principale ale Uniunii Europene, au fost îndeplinte zece, în timp ce ultima ţine exclusiv de competenţele Parlamentului, care, de altfel, a intrat luni în sesiune şi care „va avea, probabil, în vedere şi aceste probleme”.

Tutilescu mai spunea că, în momentul de faţă, sunt luate în calcul „două vulnerabilităţi” venite din partea Germaniei şi Olandei, însă speră ca, până în momentul în care raportul va ajunge pe masa Comisiei Europene, cele două state să-şi schimbe poziţia.