Percheziţii în Giurgiu, la membri ai clanului Butoane. 11 persoane vor fi audiate la DIICOT

Potrivit DIICOT, procurorii au făcut joi dimineaţă 14 percheziţii domiciliare în municipiul Giurgiu şi în localitatea Vedea, într-o cauză disjunsă, la mai mulţi membri ai clanului Butoane, cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj, trafic de minori, proxenetism, trafic de droguri de mare risc, fals în înscrisuri sub semnătură privată, înşelăciune şi organizarea ilegală a jocurilor de noroc.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat că în perioada 2015-2017, membrii grupului au obligat mai multe tinere să se prostitueze în Austria, Germania, Suedia şi Marea Britanie şi au exploatat sexual trei minore în judeţul Giurgiu, atât în casele lor şi ale clienţilor racolaţi, cât şi într-un hotel. Minorele au obţinut, în urma serviciilor sexuale, între 200 şi 400 de lei zilnic, din care ele primeau sume foarte mici, iar în unele cazuri erau agresate fizic şi psihic.

În urma percheziţiilor au fost confiscate şapte telefoane mobile, nouă cartele SIM, patru carduri şi un stick de memorie, două hard disk-uri, înscrisuri doveditoare ale unor transferuri bancare, carduri bancare şi un autoturism de lux.

La sediul central al DIICOT vor fi audiate 11 persoane.

Alte articole

Decizie în dosarul morților din secția ATI de la Spitalul „Sf. Pantelimon” București. S-a extins urmărirea penală pentru 4 medici. Acuzații foarte grave

Percheziții de amploare la persoane suspectate de reciclare fictivă. Prejudiciu uriaș

Potrivit procurorilor DIICOT, începând cu anul 2012 în municipiul Giurgiu s-a constituit un grup infracţional organizat condus de către patru suspecţi – tatăl şi cei trei fii ai săi -, care, prin folosirea de persoane interpuse au săvârşit mai multe infracţiuni de camătă, şantaj şi proxenetism. Cu sumele astfel obţinute au fost achiziţionate terenuri, imobile sau autoturisme de lux, pe numele membrilor grupării sau ale interpuşilor.

Anchetatorii spun că liderii grupului se foloseau de legături infracţionale pentru identificarea persoanelor care nu îndeplineau condiţiile necesare pentru obţinerea unor împrumuturi bancare, apoi, tot prin aceşti interpuşi, îi determinau să împrumute sume mari de bani de la ei. Se stabilea o dobândă lunară, cât şi un termen limită de restituire a sumei împrumutate, persoanele care împrumutau fiind obligate să pună gaj imobile sau autoturisme cu o valoare mult mai mare decât cea a împrumutului, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare cu interpuşii pentru bunul lăsat gaj. După restituirea sumelor de bani împrumutate şi a dobânzilor, care ajungeau în final la liderii grupului, interpuşii solicitau alte sume de bani, motivând că nu li se vor restui autoturismele şi imobilele, întrucât ei sunt proprietari de drept. Astfel, neputând achita noi sume de bani, victimele pierdeau bunurile lăsate gaj sau erau nevoite să le cumpere din nou la un preţ apropiat de cel al pieţei.

Pentru recuperarea banilor, membrii grupării le şantajau pe victime şi le ameninţau cu acte de violenţă, în unele cazuri victimele fiind agresate.

De asemenea, suspecţii au coordonat o reţea de proxenetism care îşi desfăşura activitatea pe teritoriul Europei, beneficiind şi de sume de bani provenite din taxe de protecţie ale activităţilor infracţionale pe care persoane din judeţul Giurgiu le desfăşurau în Anglia, Germania şi Italia.

„Referitor la sumele de bani obţinute ilicit din această sferă de infracţiuni, clanul obţinea foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei pe teritoriul Angliei de către mai multe persoane de sex feminin, sumele de bani obţinute fiind folosite pentru achiziţionarea autoturismelor de lux, imobilelor, terenurilor ori reintroducerea în circuitul ilicit prin oferirea de bani cu camătă. De asemenea, alţi membri ai grupului au obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin pe teritoriul Germaniei şi Italiei, sumele de bani obţinute fiind folosite în vederea achiziţionării autoturismelor de lux, cât şi achitării taxelor de protecţie către clan, pentru protejarea activităţii infracţionale”, mai spun procurorii DIICOT.

Totodată, în cursul anului 2017, şase suspecţi au mai constituit un grup infracţional organizat, specializat în înşelăciune şi organizarea ilegală a jocurilor de noroc.

Astfel, ei au organizat fără drept jocuri de noroc în Giurgiu, atât în incinta unui local aparţinând unuia dintre suspecţi, cât şi într-un imobil aparţinând fiului acestuia, în scopul inducerii în eroare a participanţilor prin folosirea unor mijloace frauduloase care să îi ajute să câştige sumele de bani pariate de către ceilalţi jucători la jocurile de noroc de tip poker, barbut sau rummy. Cu ocazia organizării jocului de poker, suspecţii foloseau cărţi de joc marcate, nedectabile vizual, iar apoi, în timpul jocului, cu ajutorul telefonului mobil se scanau cărţile joc, folosind un program de analizare rapidă, care comunica utilizatorului cărţile care se vor distribui, apoi persoana care va câştiga jocul. De asemenea, pentru a influenţa rezultatele jocurilor de barbut, membrii grupului foloseau zaruri care erau acţionate cu ajutorul unei centuri magnetice deţinute de către o persoană care participă la jocul organizat, mai spun anchetatorii.

În luna aprilie a acestui an, DIICOT a dispus trimiterea în judecată a unor membri ai clanului, fiind vorba despre liderul grupului, Octavian Gracu, Simion Gabriel Ionel, Simion Petronela, Tănase Ion, Grecu Viorel Ştefan, Grecu Monica, Pascu Marius Dan, Dumitru Vasile, Balaban Georgel Adonis, Adam Cristian Angelo, Tănase Ionuţ, Dumitru Daniel, (fost DAIA), Grecu Dan, Păun Nicolae, Tănase Paul, Grecu Florin Lucian, Pădure Eugen, Dancu – Enache Nicuşor, Fieraru Nicolae Daniel, Dumitru Liviu, Protopopescu Costin, Blîndă Mihaela Maricica, Fieraru Alexandra Petronela, Pădure Petrişor Valentin, Oprea Radu, Cibi Nicolae Alexandru, Tichineaţă Alexandru Mihai şi Schmutzer Marian, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la camătă, înşelăciune, fals în declaraţii şi participaţie improprie la fals intelectual, uz de fals, folosirea unui înscris oficial, spălare a banilor, camătă, şantaj în formă continuată, influenţarea declaraţiilor, şantaj, complicitate la camătă, în formă continuată, lipsire de libertate în mod ilegal şi contrafacere de marcă.