Înalta Curte a amânat judecarea apelului în cazul dosarului fostului judecător CCR Toni Greblă

UPDATE. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat luni, pentru 5 noiembrie, începerea judecării apelului declarat de DNA în dosarul în care fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost achitat în primă instanţă pentru trafic de influenţă, scrie Agerpres.ro.

Apărătorii lui Toni Greblă au solicitat amânarea pentru a studia motivele apelului, depuse de DNA.

„Pe mine nici nu mă interesează cine judecă. Oricine din judecătorii Înaltei Curţi pot să judece, eu cred că etapa în care anumite influenţe se exercitau şi asupra organelor de urmărire penală şi asupra unor judecători a trecut sau a cam trecut, astfel încât nu am probleme cu compunerea instanţei de judecată” a afirmat Greblă luni, la sosirea sa la ÎCCJ.

Întrebat dacă în opinia sa este legală decizia Curţii Supreme de a nu schimba componenţa completelor de cinci magistraţi după modificarea legii, Toni Greblă a răspuns că decizia ICCJ a fost una „neinspirată” şi că în general astfel de decizii au fost sancţionate de Curtea Constituţională a României.

Alte articole

DOCUMENT- Lovitură pentru angajatori! Înalta Curte de Casație și Justiție decide: Concedierea angajaților bolnavi este ilegală

Florentina Ioniță, șefa spitalului militar din București, a fost plasată sub control judiciar de procurorii DNA

„Era o practică a Curţii Constituţionale în care asemenea decizii au fost declarate neconstituţionale, astfel încât am impresia că din considerente tehnice, Înalta Curte a decis ca până la 1 ianuarie să amâne aplicarea legii. Evident a fost o decizie neinspirată  a Înaltei  Curţi care în mod sigur va fi sancţionată ca atare de Curtea Constituţională” a adăugat acesta.

Tono Greblă a mai catalogat justiţia drept „o maşinărie care funcţionează greu” şi care „ia timp”.

La data de 11 mai, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă l-a achitat pe Toni Greblă într-un dosar în care a fost trimis în judecată în 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

În acelaşi dosar, au fost achitaţi oamenii de afaceri Ion Bîrcină şi Mihai Prundianu, dar şi Gheorghe Grecu şi Victor Dolghi.

Decizia magistraţilor nu este definitivă, iar DNA a făcut apel.

DNA susţine că, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 – 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.

De asemenea, Toni Greblă este acuzat că ar fi primit: folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 lei.

În schimbul acestora, potrivit procurorilor, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina funcţionari publici – din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale – să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi) să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.

Potrivit DNA, în perioada 2008 – 2012, punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012, Greblă a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni şi a determina funcţionari publici să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină.

Totodată, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă a pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu, mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); 121.007 lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala – Teleşti).

În schimb, Toni Greblă a promis că va interveni şi va determina funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, autorităţi publice centrale şi locale să acţioneze în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.

Procurorii mai arătau că, în perioada 2010 – 2015, Greblă a efectuat activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (operaţiuni financiare ca acte de comerţ), încălcând dispoziţiile legale privind incompatibilităţile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi senatorilor.

”Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor – ţară din Uniunea Europeană)”, mai preciza DNA.