STUDIU: Problemele temporare de cash-flow sunt principalul motiv pentru neplata facturilor

Media plăţilor întârziate în România anul acesta a ajuns la 22%, cu un punct procentual mai puţin decât în 2017, potrivit studiului.

„Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (74%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%)”, se arată în comunicat.

În ceea ce îi priveşte pe clienţii persoane fizice, aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (72%) şi supraîndatorării (59%). În 2018 comportamentul de plată al românilor a rămas acelaşi ca în anul 2017 în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor.

„În prezent 74% dintre facturi sunt platite la timp, ceea ce este echivalent cu anul precedent. Acest lucru s-ar putea datora faptului că firmele au menţinut acelaşi termen de plată ca în anul 2017 atât pentru clienţii persoane fizice (B2C), cât şi pentru clienţii persoane juridice (B2B)”, se arată în comunicat.

Alte articole

Ministrul Energiei, veşti bune despre facturile românilor. De când se va vedea în bugetul fiecăruia

Facturi mai mari la electricitate de la 1 septembrie 2025! Transelectrica majorează un tarif cu peste 80%

Motivul pentru care punctualitatea plăţilor în 2018 a rămas aceeaşi ca în 2017 ar putea fi scadenţa medie acordată, de 37 de zile, care nu s-a schimbat în 2018 comparativ cu anul precedent.

„În prezent, termenele de plată sunt aceleaşi din 2017: 68% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, în timp ce doar 38% dintre clienţii B2C au acest privilegiu”, se arată în comunicat.

Cu toate acestea, în ciuda menţinerii constante a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia şi Slovacia, potrivit studiului.

În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3200 de companii din 17 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene.