Roverul Curiosity începe vineri misiunea de explorare a planetei Marte

„Curiosity se află în prezent în fază latentă, dar el se află într-o stare excelentă şi se pregăteşte pentru ultima lui zi de teste”, a declarat Jennifer Trosper de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), miercuri, într-o conferinţă de presă.

„Până în prezent, succesul acestor verificări a fost total: pe durata tuturor testelor, Curiosity a funcţionat absolut perfect„, a adăugat Trosper, precizând că specialiştii de la NASA au testat în această săptămână „funcţionarea braţului robotizat şi sistemul de prelevare a eşantioanelor de sol”.

În ultima lui zi de teste, care va începe la răsăritul Soarelui pe Marte (joi dimineaţă pe Terra), „vom efectua ultimele verificări şi vom face fotografii”, a anunţat Jennifer Trosper.

Prima destinaţie pentru Curiosity, aflată la circa 400 de metri distanţă de locul în care se află robotul în prezent, este un loc interesant din punct de vedere geologic, denumit Glenelg, aflat la intersecţia a trei tipuri diferite de structuri geologice.

Alte articole

Patru ZODII puternic afectate de MARTE în PEȘTI până la începutul lunii aprilie. Ce drumuri nebănuite se deschid pentru acești nativi

Focosul Marte intră în Pești. Influențe puternice pentru ZODII 

Întrucât parcurge 40 de metri într-o zi, Curiosity va avea nevoie de cel puţin 10 zile pentru a ajunge în acel punct. Savanţii americani vor să oprească robotul dacă descoperă pe parcurs roci interesante care merită analizate, iar din acest motiv, durata acestei etape de rulare pe solul marţian ar putea fi prelungită.

Prima recoltare de roci marţiene prevăzută, la Glenelg, nu va putea fi realizată mai devreme de cel puţin o lună, a precizat Joy Crisp, coordonatorul adjunct al misiunii.

Pentru a-şi face rodajul, Curiosity a parcurs deja o distanţă de 109 metri de la sosirea lui pe Marte, în craterul Gale. Misiunea lui de explorare, întinsă pe durata a doi ani, care va debuta vineri, îl va conduce pe robot la baza muntelui Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.