Extrema dreaptă din Germania cunoaşte o ascensiune periculoasă, după 80 de ani de la Noaptea de Cristal

”Statul trebuie să acţioneze în mod consecvent contra excluderii, antisemitismului, rasismului şi extremismului de drepta”, a apreciat cancelarul Angela Merkel într-un discurs pe care l-a susţinut în cea mai mare sinagogă din Germania, la Berlin.

Şefa Guvernului, îmbrăcată complet în negru, i-a arătat cu degetul pe cei care ”reacţionează prin răspunsuri pretins simple în faţa dificultăţilor” epocii actuale, o trimitere la ascensiunea populismelor şi extremei drepte atât în Germania, cât şi în Europa, informează news.ro.

În acest loc de cult profanat de nazişti în urmă cu exact 80 de ani, preşedintele Consiliului Central al Evreilor Josef Schuster a mers şi mai departe şi a transmis invective partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care face parte de un an din Bundestag, catalogându-i pe membrii formaţiunii drept ”incendiatori morali”.

Anumite cadre ale acestui partid au făcut declaraţii polemice cu privire la Holocaust şi la datoria amintirii în Germania. Ei susţin totodată un discurs islamofob, vizând în principal sute de mii de solicitanţi de azil sosiţi în ţară din 2015. Schuster a catalogat drept o ”ruşine pentru ţara noastră” agresiunile vizând evrei, dar şi refugiaţi musulmani, informează news.ro.

Alte articole

Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului reacționează dur după ce Călin Georgescu a citat, alături de George Simion, din Corneliu Zelea Codreanu: „Este inacceptabil ca persoane care exprimă admirație pentru personaje de factură fascistă să aspire la poziții de conducere”

Vladimir Putin nu prelungește armistițiul de Paște în Ucraina. Ordinul de încetare a focului expiră în noaptea de 20 spre 21 aprilie

Cu câteva minute mai înainte, în cadrul unei ceremonii la Camera Deputaţilor,, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a denunţat emergenţa în Europa a unui ”nou naţionalism” nostalgic, în opinia sa, ”după o lume veche perfectă care nu a existat vreodată în realitate”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat ”frapat”, la 31 octombrie, de asemănarea între situaţia actuală din Europa, ”împărţită de frici, replierea naţionalistă” şi cea din anii ’30. Franţa se confruntă la rândul său cu o puternică creştere, în 2018, a faptelor antisemite.

Aceste declaraţii sunt puternic simbolice, la 80 de ani de la jefuirea şi distrugerea de către nazişti a unor mii de sinagogi şi magazine aparţinând unor evrei în Germania şi Austria. Potrivit istoricilor, această „Kristallnacht” marchează trecerea de la discriminarea evreilor la persecutarea, iar apoi la execuţia lor.

”Îl ţineam pe tatăl meu de mână. Am văzut sinagoga în flăcări şi am întrebat «de ce nu vin pompierii?». Nu mi s-a răspuns”, a declarat la postul ZDF, despre această noapte, Charlotte Knobloch, fosta preşedintă a Consiliului central al Evreilor din Germania, potrivit news.ro.

Propaganda spunea la acea vreme că era vorba despre o erupţie de violenţă spontană, după asasinarea unui diplomat la Paris. Însă ea a fost, în realitate, planificată de către statul nazist.

Numeroşi germani îşi amintesc despre aceste progromuri, curăţând şi depunând flori la „Stolpersteine”, mii de plăci de alamă încastrate între pavele, pentru a identifica victimele.

Această comemorare, care se suprapune cu centenarul Armistiţiului din 1918 şi sfârşitul Imperiului german, are loc într-un context tulbure în Germani, potrivit news.ro.

O nouă formă de antisemitism în Germania ţine cu regularitate titlurile – cea atribuită unor migranţi arabo-musulmani care au venit din 2015. Însă ascensiunea extremei drepte germane a repus în prim-plan un antisemitism naţional – în contextul în care AfD şi-a multiplicat polemicile legate de nazism.

Unul dintre membrii formaţiunii a participat la o comemorare la Memorialul Holocaustului de la Berlin – arborând un simbol nazist austriac, garoafa albastră. Iar activişti din cadrul ultradreptei manifestează vineri seara la Berlin, potrivit news.ro.

Îngrijorarea creşte, astfel, în mod continuu, în cadrul comunităţii evreieşti germane, care numără aproximativ 200.000 de persoane şi care a înregistrat o creştere puternică odată cu venirea multor evrei din fosta Uniune Sovietică, după Reunificare.

Numărul infracţiunilor şi delictelor cu caracter antisemit a rămas stabil în statisticile poliţiei.