Studiu: 89% dintre elevii de liceu cred că ştirile false sunt o problemă pentru România

Majoritatea tinerilor întâlnesc “fake news” cel puţin de câteva ori pe săptămână (67%), însă 43% afirmă că au distribuit cel puţin o dată o ştire falsă.

65% dintre tineri consideră că ştirile false se găsesc în principal în ştiri despre politica internă, în timp ce 63% urmăresc rar sau foarte rar ştiri din politica internă.

Liceenii sunt de părere că responsabilitatea diminuării fenomenului “fake news” revine mass-media (53%), 31% – platformelor online, 34% – Guvernului, iar 28% – justiţiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele mai relevante concluzii ale studiului

Alte articole

Ce se întâmplă atunci când stai pe scaun mai mult de 30 de minute. Rezultatele unui studiu

România, pe ultimul loc la zilele de concediu medical luate de angajați. De ce muncesc românii chiar și când sunt bolnavi

“Am constatat că tânăra generaţie, chiar dacă pare că nu are nevoie să fie ajutată în ceea ce priveşte diferenţierea ştirilor adevărate de cele false, modul în care o fac în momentul acesta este absolut empiric, nu au niciun fel de structură, diferenţiează în funcţie de ce simt, cred, în funcţie de forma cu care este prezentată ştirea, în funcţie de sursa, şi sursele populare sunt mai degrabă cele alternative, cum sunt influencerii, prietenii, familia. Astea sunt lucrurile foarte importante, ei au siguranţa că pot decanta, pentru că au aceste surse tangibile în jurul lor, dar diferenţierea se face subiectiv, nu obiectiv, nu pe bază de dovezi, de verificări oficiale, nu apelează la surse oficiale, mai degrabă neoficiale şi dacă aceste surse îi duc către o anumită direcţie, atunci veridicitatea informaţiei e confirmată”, a declarat pentru News.ro Adina Vlad, managing director Unlock.

Prin acest studiu, realizat în cadrul programului “Găina care a născut pui vii”, “am vrut să înţelegem cum funcţionează mintea lor atunci când se confruntă cu ştirile, cum pun ştampila de adevărat şi fals”, a subliniat Adina Vlad.

Conform rezultatelor studiului, “pentru elevi o ştire falsă este o ştire care nu spune adevărul”.

De asemenea, a reieşit că respondenţii cred că „o ştire care nu spune parţial adevărul nu e neapărat o ştire falsă şi poate are un scop de a manipula. Dar acest scop de a manipula vine în general din zona unde există interes foarte mare de a manipula: politică, economie, business. În celalalte zone, care sunt de interes pentru tine, faptul că pui accentul pe un adevăr sau pe celălalt este doar o chestiune de credinţă, eu cred că partea asta din adevăr e mai importantă pentru tine decât tot adevărul. E ca la zvonuri, ca la telefonul fără fir, dacă aţi jucat în copilărie. Asta pentru ei nu e ştire falsă, e un joc”, explică Adina Vlad.

Pentru liceeni, adevărul este important atâta timp cât e adevăr. “Adevărul complet nu e atât de important, iar minciuna e greşită, aceea e o ştire falsă. Dar faptul că ai spus doar o parte din adevăr, nu înseamnă că aceea este o ştire falsă, este un mod de a comunica”, precizează reprezentanta Unlock Market Research.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 450 de elevi de liceu din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, din toată ţara. Chestionarul a fost realizat telefonic.

Acesta face parte dintr-un program al Şcolii de Valori, care susţine un proiect de media literacy, derulat în şcoli din ţară de jurnalistul Tudor Muşat împreună cu Ana-Maria Diceanu, specialist în relaţii publice. Totodată, a fost lansat Ghidul de educaţie media pentru profesori, care va fi disponibil online.