Daniel Dăianu, BNR : Este posibilă o nouă criză economică mondială, dar nu de amploarea celei din 2007-2009

El a ţinut să sublinieze diferenţa dintre o recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere, şi una propriu-zisă, când economia se duce pe teritoriu negativ.

„Deci în primul rând trebuie spus acest lucru: recesiunea tehnică nu echivalează cu recesiunea propriu-zisă. Ea se poate transforma într-o recesiune propriu-zisă, dacă ai un cocktail de circumstanţe de genul: corecţii majore pe plan internaţional, o perioadă de revenire economică în SUA de nouă ani – este o perioadă de revenire lungă în raport cu ceea ce arată istoria revenirilor economice, iar aceste corecţii sunt inevitabile la un moment dat. Întrebarea este dacă aceste corecţii rămân într-un teritoriu nefiresc, vor fi simple corecţii sau vor conduce la o recesiune în economia globală”, a afirmat Dăianu.

De asemenea, el a arătat că datoriile publice au rămas la niveluri ridicate şi chiar au crescut în unele cazuri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Opinia mea este că, dacă va avea loc o recesiune în economia globală, aceasta nu va fi de amploarea crizei din 2007-2008-2009, cu sechelele pe care le avem. Pentru că, dintr-un anume punct de vedere, nu se poate vorbi despre faptul că s-a normalizat situaţia. Datoriile publice şi private rămân bine cocoţate, chiar au crescut în unele ţări”, a continuat oficialul BNR.

Alte articole

IREAL! Cât costă să crești un copil în Elveția. Tot mai multe cupluri renunță la planul de a avea moștenitori

Suma uriașă câștigată de Pescobar cu restaurantele din Londra. Explicațiile date de afacerist: „La program de șase ore”

Totodată, acesta a ţinut să precizeze că o eventuală criză mondială se va reflecta automat şi la noi.

„Deci există această posibilitate – încetinirea deja a început – să avem şi o recesiune, dar nu se va transforma într-o recesiune de amploarea celei din 2007-2008-2009. Şi acest lucru trebuie subliniat, că evoluţia economiei româneşti nu are cum să nu fie legată de evoluţia economiilor europene, de ceea ce se întâmplă în spaţiul global. Nu are cum. Pentru că avem o economie deschisă, chiar dacă pieţele financiare la noi sunt mai subţiri, iar comerţul nostru în largă măsură depinde de ce se întâmplă în economia europeană”, a spus Dăianu.

El consideră că România stă mai bine decât alte economii, însă cea mai mare vulnerabilitate a noastră este deficitul bugetar mare.

„Dacă economia globală va fi vizitată de o recesiune în anii ce vin, şi la noi se vor complica lucrurile. Eu cred că nu vom trece printr-o perioadă similară celei din anii 2009-2010, care să implice corecţii de magnitudinea acelora. Ce este însă pentru noi şi trebuie să fie o preocupare – şi noi, la Banca Naţională, o spunem în termeni diplomatici în documentele noastre – noi avem un deficit bugetar structural mare. În momentul în care activitatea economică încetineşte şi ne apropiem de ceea ce ar fi o recesiune, nu prea mai ai instrumente de intervenţie şi atunci trebuie să laşi deficitul să crească. Aceasta rămâne, poate, zona cea mai nevralgică a noastră. Nu avem datorie publică, datoria publică la noi este în jur de 35% din PIB, jumătate este datorie externă, jumătate este datorie publică internă, deci nu am avea, dacă te uiţi la tabloul macroeconomic, o situaţie atât de obsedantă precum în cazul altor economii, dar avem această situaţie a deficitului bugetar structural mare şi venituri fiscale mici”, a susţinut el.

În opinia sa, singurul mod de a rezolva această problemă este majorarea veniturilor.

„Aceasta este o problemă pentru economia românească şi va trebui să o rezolvăm, chiar în condiţii dificile. Trebuie să creştem veniturile. Pentru că, dacă vom opera iar reducerea deficitului prin tăierea cheltuielile, de unde să mai tai, vom avea iar probleme. Nu mai ai de unde să tai”, a adăugat responsabilul băncii centrale.

El a ţinut să comenteze o declaraţie recentă a preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, potrivit căruia băncile sunt supraexpuse pe titlurile de stat.

„Este adevărat, dar aş mai spune ceva: avem pieţe financiare subţiri. Ionuţ Dumitru ar fi trebuit să sublinieze că intermedierea financiară este foarte scăzută în România. Dacă ar fi fost mai mare şi în bilanţurile băncilor să fie şi alte active, adică împrumuturi acordate companiilor, s-ar fi schimbat şi balanţa între expunerea faţă de titlurile de stat şi expunerea faţă de sectorul privat”, a arătat Dăianu.

În acest context, oficialul BNR a criticat băncile pentru faptul că nu finanţează mai mult economia privată, preferând în schimb să investească în titlurile de stat.

„Când ai piaţă financiară limitată, şi băncile au avut apetit pentru titlurile de stat. De ce nu se face un due-dilligence mai serios? Le este uşor băncilor să spună că companiile nu sunt bancabile în România. Este o declaraţie făcută cu nonşalanţă. Faceţi due-dilligence şi ocupaţi-vă să finanţaţi economia, să crească intermedierea şi atunci şi expunerea faţă de stat va fi alta”, a completat Dăianu.