Mugur Isărescu: Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje. Derapajele sunt mai periculoase

„De când România a devenit modernă, după revoluţia din 48, concomitent şi perpetuum cu dezvoltări şi rămâneri în urmă, am avut această obsesie (a decalajelor care ne despart de economiile din Vest n.r.). Există şi o teorie a economiştilor. Aici profesorul Bogdan Murgescu poate să o infirme. De multe ori am avut ritmuri de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne pomeneam că suntem mai în coadă decât media europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte puternice. Este şi un mesaj pe care de la început îl spun. Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje. Derapajele sunt mai periculoase. Mergi prea repede şi suferi un accident, ca să fac o comparaţie cu maşina. Poţi să pici cu mult în spate decât dacă o iei să zic aşa precum latinii, festina lente. Te grăbeşti mai încet”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa „România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?”, potrivit Agerpres.

Guvernatorul a afirmat că este incontestabil că în România au avut loc progrese considerabile în planul convergenţei reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei euro (pe baza PPS – standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 % în anul 2005 la 58,6% în anul 2017. Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria de la aproximativ 33% la 47%, iar în Cehia, Ungaria şi Polonia, care au pornit de la un nivel mai avansat, creşterile indicatorului au variat între 9 şi 20 de puncte procentuale în intervalul 2005-2017.

Mugur Isărescu a precizat că mai este cale lungă până la finalizarea acestui proces în România, dar şi în alte noi state membre ale Uniunii Europene.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu putem vorbi de convergenţa reală fără a discuta despre evoluţiile relevante din economia românească, de la revigorarea de ansamblu a activităţii economice la contribuţia celor mai dinamice sectoare şi de la transformări structurale la investiţiile străine directe care exercită un impact major asupra dezvoltării ramurilor în care sunt efectuate. După recesiunea din 2009-2010 a urmat o evoluţie robustă a PIB, astfel încât pierderea de producţie din acei doi ani a fost complet recuperată până în a doua jumătate a anului 2014, iar la momentul actual ne aflăm în cel de-al optulea an consecutiv de creştere economică. Avem bineînţeles câteva dimensiuni în planul cărora evoluţiile puteau fi mai favorabile. De pildă, contribuţia investiţiilor la creşterea economică a fost mai timidă decât ar fi fost dezirabil. Ceea ce s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani a fost mai degrabă ascensiunea consumului. Cu certitudine, bunăstarea a crescut în ultima perioadă, însă preocuparea pentru menţinerea câştigurilor obţinute ne îndreptăţeşte să ne dorim pe viitor o activitate investiţională mai efervescentă, care să susţină potenţialul de producţie, astfel încât dezvoltarea economică să nu provoace amplificarea dezechilibrelor macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu.

Alte articole

BNR, sub presiunea acuzațiilor privind inflația și menținerea cursului valutar. Politicieni și analiști economici contestă politica monetară: „Populația e păcălită. A tolerat episoadele cu inflație foarte mare”

BNR, avertisment sumbru despre banii românilor: Inflaţia rămâne din două cifre până spre final de 2026

Potrivit guvernatorului BNR, Capitala este pregătită pentru a intra in zona euro, dar sunt şi zone mai sărace.

„Bucureştiul, nu ştiu dacă ştiţi, PIB-ul pe locuitor e cât al Lisabonei, apropiat de cel al Berlinului. Un oraş bogat. Dacă l-am decupa aşa cu sectorul Ilfov mâine ar l-am introduce în Zona Euro fără nicio problemă. Numai că la 60 de km de Bucureşti sunt vestitele sate Las Fierbinţi şi altele, nu, până la Slobozia, unde sărăcia e cam cruntă şi nu poţi să decupezi Bucureştiul. De fapt, dezvoltarea ţării e cam ca o blană de leopard”, a mai spus Isărescu.