Catedrala Mântuirii Neamului, de la o idee la construcţie. Ce trebuie să ştiţi despre Catedrala Naţională

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte articole

Patriarhul Daniel, șeful Bisericii Ortodoxe Române, le cere bani credincioșilor pentru finalizarea picturilor Catedralei Naționale. S-au cheltuit deja aproximativ 270 de milione de euro pentru construcția gigantomană

Ce a rămas în urmă celor 140.000 de pelerini de la Catedrala Mântuirii Neamului. Contrastul uriaș dintre sfințenie și realitate: ”Te lua greața”

Proiectul a fost asumat şi de stat prin legea 376/2007 care prevedea că: „Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”.

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.

Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul ‘la roşu’, urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale. 30% dintre banii provin din donaţii.

Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Catedrala Mântuirii Neamului are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului. Are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media. Catedrala Naţională are o capacitate de 5.000 de persoane.