Manfred Weber, Partidul Popular European: România merge în direcţia greşită în ceea ce priveşte statul de drept

„Ceea ce vrem să realizăm e clar: dorim extinderea spaţiului Schengen, iar România şi Bulgaria trebuie să devină membre ale acestui spaţiu. Este obiectivul nostru comun, este direcţia noastră comună pentru care luptăm. Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria este foarte pozitiv, vizează implementarea principiilor statului de drept, în timp ce raportul MCV referitor la România este unul extrem de negativ. România merge în direcţia greşită în ceea ce priveşte statul de drept, iar asta creează probleme în legătură cu aderarea la spaţiul Schegen. Încă nu cunoaştem (care va fi) rezultatul discuţiilor despre aderare, dar guvernul României are o mare responsabilitate în schimbarea direcţiei, în caz contrar România are şanse mai mici”, de aderare la Schengen, a spus Manfred Weber, care este şi liderul grupului europarlamentar PPE, într-o întâlnire cu jurnalişti români la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, scrie Agerpres.

El a răspuns astfel unei întrebări legate de apariţia în presa bulgară a unor relatări privind întâlnirea sa recentă, desfăşurată la Bruxelles, cu vicepreşedintele partidului bulgar GERB (formaţiune membră a PPE), Ţvetan Ţvetanov. În respectiva întâlnire a fost abordată problema aderării Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Liderul grupului europarlamentar PPE a evidenţiat faptul că România a făcut mulţi paşi în ceea ce priveşte pregătirea tehnică pentru aderarea la Schengen, dar a atenţionat că, deşi nu există o legătură formală între admiterea în spaţiul Schengen şi raportul MCV, ”din punct de vedere politic problema este aceea că oamenii din restul spaţiului Schengen se tem că lupta împotriva corupţiei din România nu evoluează în mod adecvat”. ”O spun din nou, guvernul român are o mare responsabilitate de a clarifica semnele de întrebare în următoarele săptămâni, altfel situaţia va avea un impact negativ asupra aderării României la Schengen”, a spus eurodeputatul german.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Parlamentul European a adoptat la 13 noiembrie o rezoluţie nelegislativă privind statul de drept în România, text care afirmă „profunda preocupare” a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna august.

Alte articole

Comisia Europeană a virat Ucrainei prima tranșă din împrumutul total de 90 de miliarde de euro

Motivul pentru care România nu poate trece deocamdată la Euro. Ce spune Comisia europeană

În cadrul rezoluţiei, Parlamentul European invită autorităţile române să pună în practică garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândurile funcţionarilor de stat.

Rezoluţia atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia PE avertizează în legătură cu impactul noii legislaţii asupra independenţei sistemului judiciar, asupra eficienţei şi calităţii acestuia, inclusiv consecinţe negative pentru lupta împotriva corupţiei.

Modificările aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituţionale de către Curtea Constituţională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacităţii de combatere a corupţiei, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate.

De asemenea, Parlamentul European condamnă ‘intervenţia violentă şi disproporţionată’ a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 şi face apel la autorităţile române să asigure o anchetă transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine.