INS: Consumul gospodăriilor rămâne motorul creşterii economiei în primele nouă luni din 2018

Institutul Naţional de Statistică a menţinut neschimbate cifrele referitoare la creşterea Produsului Intern Brut atât pentru primele nouă luni din acest an cât şi pentru trimestrul III.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 239,765 miliarde de lei preţuri curente, iar pe primele nouă luni a fost de 699,37 miliarde de lei preţuri curente.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul trei a fost de 263,74 miliarde de lei preţuri curente, iar la nouă luni – 663,20 miliarde de lei preţuri curente.

Conform datelor INS, în trimestrul trei 2018, avansul economiei a fost de 4,3% pe seria brută şi 4,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu perioada similară a anului trecut. Faţă de trimestrul doi al acestui an, PIB a consemnat o creştere de 1,9% în termeni reali.

Alte articole

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Salarii mai mari cu peste 100 de lei net. Domeniile cu cele mai mari venituri, potrivit INS

De asemenea, în perioada ianuarie – septembrie 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,0% contribuind cu +3,1% la creşterea PIB. Un impact negativ la creşterea PIB l-au avut: cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a reducerii cu 1,4% a volumului său; formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a diminuării volumului său cu 1,1%; exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 5,9% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (9,1%)”, precizează INS.

La creşterea PIB, în perioada ianuarie – septembrie, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având industria (+1,1%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,4%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+0,6%), cu o pondere de 18,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,1% şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,5%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (10,6%).

O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+1%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor de 110,4%.

Construcţiile au avut un impact negativ la creşterea PIB (-0,2%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 4,6%.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, şi la la 5,5%, de la 5,7%, cele pentru anul următor.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a scăzut semnificativ estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă ale Executivului comunitar.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.