Instanţa supremă: Completurile de 3 judecători au fost constituite în urma unei hotărâri a Colegiului de conducere

ÎCCJ susţine că singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători, sunt cele ale art. 52, alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului.

„Având în vedere informaţiile apărute recent în spaţiul public cu privire la modalitate de constituire a completurilor de 3 judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aducem la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la Instanţa supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului”, precizează ÎCCJ.

Instanţa supremă spune că regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ÎCCJ acordă Colegiului de conducere competenţa de a aproba compunerea completurilor de judecată ale secţiilor, la propunerea preşedintelui de secţie, iar regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabileşte în sarcina Colegiilor de conducere ale instanţelor modul de compunere a completurilor, la propunerea preşedinţilor de secţii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale în vigoare, nu există niciun temei pentru care completurile colegiale de la nivelul Instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară. Cât priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători pentru anul 2018 – preocuparea publică fiind pentru completurile de 3 judecători în materie penală – facem cunoscut faptul că, în urma propunerilor preşedinţilor de secţie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018”, menţionează ÎCCJ.

Alte articole

Statul plăteşte chirii de sute de mii de euro, lunar, pentru sediile instituţiilor judiciare. ÎCCJ a închiriat, temporar, sediul Camerei de Comerț cu 182.000 euro, iar CSM achită 40.000 de lei pentru cele două sedii luate în chirie

Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus ca menţiunile relative la compunerea completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curţi.

„Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunţate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situaţii punctuale, specifice activităţii interne şi care nu constituie informaţii de interes public. Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii preşedintelui Secţiei penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017. Din considerente ce ţin de protecţia datelor cu caracter personal, pe site-ul Instanţei supreme nu pot fi prezentate documente care poartă semnătura emitentului”, mai spune Instanţa supremă.

ÎCCJ precizează că înţelege demersurile părţilor din dosare de a-şi formula apărări şi susţineri, dar acestea trebuie exercitate cu bună credinţă, în condiţiile în care orice afirmaţie poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente în evidenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Precizările Instanţei supreme vin după ce în presă au apărut informaţii că persoane trimise în judecată contestă modul de compunere a completurilor de 3 judecători.

Astfel, Georgică Giurgiucanu, inculpat în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa şi Mamaia, în care este judecat şi Radu Mazăre, a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care cere suspendarea deciziei din 12 decembrie 2017 a Colegiului de conducere de la ÎCCJ, prin care au fost constituite completurile de 3 judecători.

De asemenea, el a depus o plângere şi la Secţia de investigare a magistraţilor de la Parchetul General, în care solicită o anchetă cu privire la formarea completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă.