Prognoza meteo pentru 2019 este alarmantă. Temperaturile s-ar putea apropia de valorile record

În 2019, temperaturile medii globale ar putea fi cu circa 1,10 grade Celsius mai ridicate în comparaţie cu cele din perioada preindustrială, ajungând astfel aproape de cele din anul-record 2016 când valorile înregistrate s-au situat cu 1,15 grade Celsius peste cele din perioada 1850-1900.

Valorile ridicate de temperatură vor fi consecinţa schimbărilor climatice provocate de creşterea concentraţiilor din atmosferă ale gazelor cu efect de seră rezultate în urma activităţilor umane, dar şi a unei modeste încălziri cauzată de fenomenul climatic El Nino din Pacific.

Estimările emise de Met Office la sfârşitul anului 2017 pentru anul acesta au fost apropiate de ceea ce s-a întâmplat în 2018.

Meteorologii au prognozat o încălzire de aproximativ 1 grad Celsius, iar estimările pentru perioada ianuarie – octombrie arată o creştere cu circa 0,96 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Alte articole

Ce este vortexul polar și cum influențează iernile din România. Explicațiile unui climatolog celebru

Elon Musk vrea să oprească încălzirea globală prin blocarea soarelui. Cum intenționează să pună în practică ideea care ar putea revoluționa știința

Prognoza potrivit căreia anul viitor va fi unul fierbinte, cu valorile apropiate de cele mai ridicate înregistrate vreodată, este cea mai recentă dintre tendinţele privind încălzirea climatică la care planeta noastră a asistat în ultimii ani.

”Prognozele noastre sugerează că, până la sfârşitul anului 2019, nouăsprezece dintre cei mai călduroşi douăzeci de ani înregistraţi vreodată au fost după anul 2000”, a declarat profesorul Adam Scaife, directorul departamentului de prognoză pe termen lung de la Met Office.

La rândul său, doctorul Doug Smith, cercetător la Met Office, a precizat că ”prognoza pentru 2019 plasează anul viitor printre cei mai călduroşi cinci ani de până acum, toţi fiind înregistraţi după 2015”.

”Toţi aceşti ani au fost cu circa 1 grad Celsius mai călduroşi în comparaţie cu perioada preindustrială”, a subliniat Smith.

Cel mai recent avertisment privind creşterea temperaturilor vine după ce Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a relevat că 2018 se numără printre cei mai călduroşi patru ani înregistraţi vreodată, după 2016, 2015 şi 2017.

În raportul OMM publicat cu câteva zile înainte de debutul summitului pentru climă COP24 desfăşurat la sfârşitului acestui an se explică, printre altele, că suprafaţa banchizei arctice a fost mult mai mică în raport cu valorile obişnuite încă de la începutul anului 2018, afişând recorduri negative în ianuarie şi februarie. Iar maximul anual, observat la jumătatea lunii martie, ocupă locul al treilea în topul celor mai slabe rezultate înregistrate vreodată. De asemenea, 2018 a avut parte de o serie de condiţii meteorologice extreme, o altă caracteristică majoră a modificărilor climatice. În Europa, unul dintre valurile de frig cele mai marcante din aceşti ultimi ani a fost înregistrat pe întregul continent la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, fiind urmat de o căldură şi o secetă excepţionale, care au provocat uriaşe incendii de pădure în Scandinavia. California, care se confruntă cu o secetă cronică de mai mulţi ani, a fost afectată şi ea în acest an de incendii violente, inclusiv „Camp Fire”, în noiembrie, cel mai devastator incendiu din istoria acestui stat american, care a făcut cel puţin 85 de victime.

În timp ce reprezentaţii statelor s-au întâlnit pentru a cădea de acord asupra regulamentul în vederea implementării Acordului de la Paris privind clima, care prevede limitarea creşterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius sau 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, oamenii de ştiinţă au anunţat că emisiile de carbon au continuat să crească anul acesta.

Experţii atenţionează asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente şi dramatice în întreaga societate pentru a se începe reducerea rapidă a emisiilor şi pentru ca lumea să meargă în direcţia cea bună în vederea limitării creşterii temperaturilor şi evitarea astfel a celor mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice.