Efectele încălzirii globale. Trei milioane de persoane au murit între 2016 și 2023 din cauza caniculei

Cea de-a 10-a ediție a raportului Lancet Countdown reunește 146 de cercetători din 30 de țări pentru a evalua consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății populației mondiale.

În 2023, un număr record de 710.000 de decese ar putea fi asociate cu canicula, mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV, peste două treimi putând fi asociate cu schimbările climatice provocate de om.

„La zece ani de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii avansează mai repede decât răspunsul global la aceste efecte şi chiar se accelerează”, a afirmat Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului ştiinţific Lancet Countdown, în cadrul prezentării către presă a raportului publicat miercuri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Iei ibuprofen pentru durere? Cu ce alte medicamente nu trebuie să îl combini. Trei asocieri care pot deveni periculoase

Alte articole

Canicula schimbă calendarul. Experții NASA avertizează că valurile de căldură vor apărea și în afara verii

August 2026, cea mai călduroasă lună din istorie. Date de ultimă oră de la specialiști

„De aceea solicităm ca schimbările climatice să fie recunoscute ca o urgenţă sanitară mondială”, a adăugat ea. Astfel, ar putea fi instituit un „mecanism de intervenţie de urgenţă” coordonat între state, similar celui al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în caz de pandemie, „nu pentru a reacţiona la o succesiune de urgenţe, ci pentru a pune în aplicare un răspuns coerent pe termen lung”.

Între 2016 și 2023, ultimul an pentru care există date complete, schimbările climatice au „provocat aproape 3 milioane de decese legate de căldură” la nivel mondial.

„Deşi există oricum perioade de căldură extremă, intensitatea şi frecvenţa acestora sunt amplificate de schimbările climatice provocate de om; de aceea înregistrăm mai multe decese decât am fi avut «fără acestea», a explicat el, în condiţiile în care, anul trecut, o secetă extremă a afectat mai mult de jumătate din suprafaţa terestră timp de cel puţin o lună”.

Cercetătorii estimează că, prin reducerea productivităţii lucrătorilor, încălzirea globală a costat economia mondială, în ultimii trei ani, peste o mie de miliarde de dolari pe an.

Citește și: Epidemia de Ebola din Africa se extinde. O nouă evaluare a riscului publicată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

În plan geografic, Asia de Sud-Est şi Africa, cele mai grav afectate, ar fi pierdut astfel echivalentul a 3,9% şi, respectiv, 3,2% din PIB-ul lor, faţă de 0,2% în cazul Europei şi 1,5% în cazul continentului american.

Cu toate acestea, la nivel mondial s-au înregistrat „progrese reale” începând din 2016: 56 dintre cele 194 de ţări membre ale OMS şi-au adaptat sistemele de sănătate, sistemele de alertă anticipează evenimentele extreme, iar investiţiile în energii curate au atins 2.100 de miliarde de dolari în 2025: acestea sunt de două ori mai mari decât cele alocate combustibililor fosili, dar aceştia din urmă reprezintă încă 80% din energia mondială, provocând o poluare atmosferică care cauzează „2,73 milioane de decese pe an”.

Astfel, aproximativ 323.000 de decese au fost evitate în cel puţin 77 de ţări în care poluarea atmosferică cauzată de energiile fosile a scăzut începând din 2016, potrivit raportului. „Un aer mai curat, sisteme de sănătate mai rezistente şi mecanisme de alertă (…) salvează vieţi în întreaga lume”, se menţionează în raport.