Bloomberg: Taxa pe lăcomie din România le reaminteşte băncilor de riscurile din Europa de Est

Confruntat cu un deficit de aproximativ 30 miliarde lei, Guvernul de la Bucureşti s-a îndreptat spre ţinte cu buzunare adânci şi nu a trebuit să caute prea departe. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România sunt deţinute de grupuri mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, care după câţiva ani dificili în urma crizei financiare mondiale, se bucură din nou de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă.

„În condiţiile în care sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci străine, o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini. Cei care urmăresc evoluţiile din Europa de Est ar trebui să fie familiarizaţi cu acest model”, spune analistul Morgan Stanley, Pasquale Diana.

Ungaria, Slovacia şi Polonia se numără printre celelalte state ex-comuniste unde băncile străine care au câştigat poziţie de piaţă sunt lovite cu taxe şi, în cazul Ungariei, trebuie să suporte costurile rezolvării problemei creditelor ipotecare în franci elveţieni.

Ultimul şoc la adresa sistemului financiar din România a venit marţi când ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că va introduce o taxă pe activele financiare ale băncilor pentru a genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde lei anul viitor şi a ajuta astfel menţinerea deficitului bugetar să respecte limita de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană.

Alte articole

ANAF introduce un nou standard pentru modul în care băncile şi alte instituţii financiare comunică datele clienţilor. Fiscul a primit conturi fără beneficiar real sau CNP-ul titularului lipsă

O bancă din România cu peste două milioane de clienți va putea retrage bani din conturile acestora fără să le ceară acordul! În ce situații se va întâmpla asta

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor vizează o ”taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare.

„Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat Teodorovici.

Însă deciziile din trecut ale guvernelor din regiunea Europa de Est scot în evidenţă cum acţiunile dintr-o ţară pot avea efecte asupra întregii industrii bancare. Grupurile bancare austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, care sunt printre cele mai afectate de măsurile din România, au suferit deja pierderi mari de pe urma măsurilor vizând băncile adoptate de autorităţile din Ungaria.

„Ne aşteptăm acum ca noile planuri de afaceri să fie revizuite în România. Reacţiile cu privire la preţul acţiunilor nu sunt ciudate dacă ţi cont de modul cum vor fi afectate veniturile şi câştigurile pe care taxa pe active le va provoca”, a declarat Jonathan Tyce, analist bancar la Bloomberg Intelligence.