COLINDE DE ANUL NOU 2019. Pluguşorul şi Sorcova, cele mai cunoscute datini şi obiceiuri de Noul an VIDEO

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul augural „Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!”, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

URĂTURI DE ANUL NOU – Capra

Ţa, ţa, ţa, căpriţa mea
Da diseară ce-om mânca?
Îi mânca ce s-o întâmpla
Şi te-oi vinde-n Sadova.

Şi-i mânca cât îi mânca
Până burta ţi-o crăpa.
Ţa, căpriţă de la munte
Cu steluţă albă-n frunte.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa!

Stai în sus şi nu mai sta.
Unde joacă căpriţa
Clocoteşte Moldova
Unde joacă ieduţul,
Clocoteşte pământu’.

Clocoteşte şi tot geme
De opinci şi de obiele,
De hurmuz şi de mărgele,
Şi de fete frumuşele.
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa
Stai în sus şi nu mai sta.
Ţapu meu din Spania
L-am adus cu sania
Şi-am să-l vând în joia mare
Pentr-o oală de sarmale
Şi-un butoi ca din poveşti
Cu vin alb de Odobeşti.
Foaie verde foi negară
Ia poftiţi căpriţ-afară
C-ai jucat deajuns în casă
Şi-ai luat o pungă grasă.
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa,
Te-am adus din Africa,
Te-am adus cu avionu’
Te-am hrănit cu biberonu’.
Am o capra, n-am o sută
Dar mi-e drag că mă ascultă.
Dacă nu m-ar asculta,
Altă capră mi-aş căta
Şi pe tine te-oi lăsa.
Aşa-i capra dorului
Ca la Capu-Satului.
Astă capră ce-o joc eu
Şi-o jucat-o moşul meu,
Moşul meu cu comănac.
Şi-o jucat pân-o crăpat.
Am o capră jucăuşă,
Stă ascunsă după uşă.

Eu cu capra unde-ajung,
Joc capra din Câmpulung
Şi degeaba şi pe bani
La anul şi la mulţi ani!

Datini și obiceiuri românești de Anul Nou. Colindul Sfântului Vasile

În seara lui Vasile Sfântu
Mi-o luat căciula vântu’

Și mi-o dus-o sus pe casă,
Tocma-aici la dumneavoastră.

Și-am venit să-mi i-au căciula,
Să vă spun și urătura!

Bună seara gospodari!
Gospodari și gospodine și voi tinere copile,
Am pornit în asta seara cu putina îndrazneală,
Să va vizitez din nou c-an seara de Anul nou!

Datini și obiceiuri românești de Anul Nou. Urături deAnul Nou

La mulți ani cu sănătate,
Să vă dea Domnul de toate.
Să aveți belșug în casă,
Tot ce vă doriți pe masă.
Să primiți doar vești de bine,
În Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine,
Să-ți aducă numai bine.
Și mai spune-i ca să-ți dea,
Tot ce vrea inima ta.
Fericire, sănătate,
Și numai belsug în toate.
„La Anul și La mulți Ani!”