Analiză New York Times: România, luptând cu Uniunea Europeană, se pregăteşte să o conducă într-un moment crucial

Puterea de la Bucureşti merge mai departe cu schimbările aduse sistemului judiciar, care au fost criticate aspru de Bruxelles, şi continuă să folosească un limbaj „eurosceptic”, scrie autorul articolului, jurnalistul Kit Gillet, în New York Times, potrivit News.ro.

Chiar înainte să preia preşedinţia Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, guvernul român ia în considerare acordarea amnistiei persoanelor condamnate pentru corupţie, se precizează în articol.

În analiza NY Times este precizat că Uniunea Europeană a criticat dur reformele justiţiei, iar drept răspuns Liviu Dragnea, liderul PSD, a afirmat că „România nu va mai accepta să fie tratată ca o ţară din al doilea eşalon”, acuzând blocul european de discriminare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedinţia României vine într-un moment crucial pentru viitorul UE, conform preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Printre problemele importante se numără ieşirea Marii Britanii din blocul european pe 29 martie şi gestionarea guvernelor autoritare.

Alte articole

Potop de drone peste Ucraina / New York Times: Trump vrea să impună Ucrainei „cu orice preț” un acord de pace cu Putin

New York Times vorbește despre ”îngrijorări cu privire la stabilitatea și angajamentele României față de alianța occidentală”

În articol este precizat că în ultimii doi ani, România a fost martora unui val de proteste, care au culminat în februarie 2017. Atunci, peste 500.000 de persoane au protestat faţă de o Ordonanţă de Urgenţă care ar fi dezincriminat corupţia. În plus, protestele anti-guvernamentale din august, care au adunat în jur de 100.000 de persoane, s-au încheiat violent cu ciocniri între poliţie şi protestatari iar sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Preşedintele Klaus Iohannis, „exasperat de tensiunile politice”, a declarat în noiembrie că România nu este pregătită să preia preşedinţia, se arată în editorial.

Iohannis este descris ca fiind „adesea în conflict” cu partidul aflat la guvernare, în special cu Liviu Dragnea, despre care este precizat că deşi nu este prim-ministru oficial din cauza unei condamnări anterioare pentru fraudă electorală, el exercită o influenţă „demnă de un premier” asupra activităţilor guvernului.

Radu Magdin, analistul şef al Smartlink, o firmă de consultanţă politică din Bucureşti, consideră că limbajul anti-Bruxelles al PSD are altă conotaţie.

„Nu este o strategie ofensivă, ci una defensivă. Majoritatea parlamentară doreşte ca Bruxellesul să nu se implice în afacerile sale interne. Ţara nu este eurosceptică şi nici aproape de a deveni eurosceptică”, a declarat el pentru NY Times.