Fostul ministru Victor Negrescu prezintă reţeta pentru un succes al României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

„O Preşedinţie de succes se măsoară prin numărul de dosare europene finalizate pe perioada unui mandat. În acest sens, România a moştenit peste 200 de subiecte europene aflate în diferite etape ale negocierilor, pe care trebuie să le discute cu partenerii europeni. De exemplu, ţara noastră a fost foarte vocală şi s-a angajat că va finaliza negocierile privind viitorul buget european, menţionând ambiţia de a închide discuţiile referitoare la viitorul politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Orice pas în spate în acest sens va însemna din prima o umbră asupra performanţei Preşedinţiei României, iar responsabilii trebuie să înţeleagă miza politică pe care şi-au asumat-o în numele ţării. Bulgaria, spre exemplu, a finalizat aproape 80 de dosare europene, în timp ce Austria a generat 75 de acorduri la nivelul Consiliului şi a finalizat pozitiv 53 de negocieri cu Parlamentul European. Ţara noastră trebuie să aibă cel puţin aceleaşi rezultate. În acest sens, echipele tehnice de care dispune România au fost pregătite deja de la finalul anului 2017. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu echipa mea, timp de aproape un an şi jumătate, consultând experţi ai unor Preşedinţii de succes, ai Comisiei Europene, ai Consiliului UE şi ai unor universităţi prestigioase europene, cei peste 1500 de experţi români din Capitală şi de la Bruxelles au fost formaţi pentru a asigura cel mai înalt nivel de calitate profesională din partea delegaţiilor României. Ne-am asigurat că România este pregătită din punct de vedere tehnic pentru această preşedinţie” arată Victor Negrescu.

Negrescu vorbeşte despre necesitatea consensului politic şi păstrării unei abordări europene, pentru ca România să performeze la conducerea UE.

„Ţara noastră nu îşi permite să trateze această oportunitate cu lejeritate. Pentru a demonstra contribuţia pe care România o poate avea la proiectul european, trebuie să fim capabili să tratăm acest exerciţiu cu profesionalism. Preşedinţia Consiliului UE nu este un simplu exerciţiu de imagine. În luna noiembrie, când toate pregătirile erau finalizate, am tras un semnal de alarmă. Fără scandal, fără mize personale, cu diplomaţie, constructiv. Unii au înţeles, alţii s-au făcut că nu au înţeles, eu sunt însă convins că am făcut ce trebuie pentru a sprijini parcursul european al României şi, mai ales, am arătat că există şi oameni cu principii. Declaraţiile liderilor europeni şi apariţiile din presa internaţională demonstrează că mizele unei astfel de preşedinţii sunt uriaşe şi depăşesc poate ce unii îşi puteau imagina. Pentru a avea o Preşedinţie la Consiliul UE de succes, avem nevoie să arătăm, la 12 ani de la aderarea noastră la UE, că am înţeles ce înseamnă apartenenţa la acest club exclusivist la nivel mondial. Partenerii europeni sunt alături de noi în acest demers, mai ales dacă nu dăm curs discursului populist anti-european, dacă nu vom folosi politicianist acest moment şi dacă vom şti, aşa cum s-a tot repetat, să clădim coeziunea la noi în ţară. Nu este nimic spectaculos în ceea ce ne cer partenerii noştri europeni. Toată lumea trebuie să se pună la aceeaşi masă şi să lucreze pentru România. Partenerii noştri vor doar să ştie cu cine discută problemele europene, vor să fie siguri că nu vorbim pe mai multe voci, vor ca, la finalul zilei, să ne ţinem de angajamentele asumate. De aceea, acest exerciţiu nu este unul tehnocratic. Nu este nici măcar un mandat ce poate fi exercitat doar de diplomaţii şi experţii pe care i-am pregătit în ultimii doi ani. Este nevoie de o acţiune coerentă la nivel politic, cel puţin dacă suntem suficient de ambiţioşi încât să împingem înainte şi o parte din obiectivele noastre naţionale” punctează fostul ministru al Afacerilor Europene în articolul său.

Alte articole

Retailerul olandez Action accelerează expansiunea în România: magazine noi la Bacău, Sânpetru și Satu Mare, salarii de până la 6.300 de lei

UE stabilește noi limite pentru plățile cash și anunță măsuri de monitorizare, începând cu 2027