Ţiriac reacţionează după ce Ministerul Transporturilor vrea să construiască o cale ferată către Aeroportul Otopeni pe terenul său

„Primul proiect se referă la Patinoarul Ţiriac – Telekom Arena din oraşul Otopeni, dezvoltat de Fundaţia Ion Ţiriac, şi inaugurat în anul 2016 în urma unei investiţii de peste 3,6 milioane de euro. Acest proiect este singurul patinoar din zona Bucureşti-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaţionale şi în acord cu indicaţiile Federaţiei Internaţionale de Hochei (FIH). Principalul său scop este încurajarea practicării sportului în rândul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive în atingerea celor mai înalte performanţe în domeniu. (…) Activitatea patinoarului a fost completată prin eforturile comune ale Fundaţiei Ion Ţiriac şi ale Fundaţiei Nadia Comăneci, care au permis lansarea recentă a sălii de gimnastică GymNadia, în urmă cu doar o lună. Sala de gimnastică este dispusă la etajul superior al patinoarului şi pune la dispoziţia copiilor cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani cursuri gratuite de iniţiere în gimnastică şi educaţie fizică. Peste 150 de copii au călcat pragul sălii GymNadia în numai câteva săptămâni de la lansare. Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activităţii patinoarului şi a sălii de gimnastică în condiţii optime”, se arată în comunicatul semnat de omul de afaceri Ion Ţiriac.

Al doilea proiect se referă la o univeristatea privată, pe care Ţiriac intenţiona să o ridice în zonă: „Cel de-al doilea proiect se referă la o iniţiativă aflată în stadii avansate de concretizare, menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educaţie la cele mai înalte standarde internaţionale în domeniile: business, IT şi sport, pentru studenţi din România şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Investiţia totală este estimată în jurul valorii de 300 milioane EUR, urmând a fi create peste 1,000 de noi locuri de muncă. Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilităţi: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generaţie, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncţională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis. Proiectul universităţii este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilităţii, cât şi din cea fonică.”

Ţiriac susţine că a încercat fără succes să convingă autorităţile să aleagă soluţii alternative pentru traseul căii ferate. Omul de afaceri pune sub semnul întrebării utilitatea acestui proiect, în condiţiile în care există şi intenţia construirii unei linii de metrou.

„Pe parcursul etapelor de dezvoltare ale proiectului căii ferate care urmează să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, reprezentaţii Grupului Ţiriac au propus o serie de variante alternative care ar fi permis desfăşurarea în continuare, cu succes, a celor două proiecte amintite mai sus. Cu toate acestea, soluţiile raţionale nu au fost luate în considerare, optându-se în schimb, într-un mod total nefundamentat şi tendenţios, pentru varianta actuală. De asemenea, ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul şi calea ferată, care să deservească în paralel acelaşi traseu: Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Considerăm că necesităţile actuale de dezvoltare ale României, de exemplu, spitale şi autostrăzi nu ne permit luxul dezvoltării unor proiecte paralele şi inutile. Cei aproape 200 milioane de EUR aferenţi dezvoltării proiectului de cale ferată ar putea fi direcţionaţi către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România. Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeaşi tenacitate şi în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul Henri Coandă, proiect care pe lângă finanţare europeană beneficiază şi de finanţare nerambursabilă din partea Japoniei. Studierea modelului prin care alte capitale europene au reuşit sa rezolve problema transportului înspre şi de la aeroport ne arată că nu există soluţii paralele, tren şi metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul Henri Coandă”, arată Ţiriac.

Alte articole

Concurenţă neaşteptată pentru fraţii Pavăl. Ion Ţiriac vrea să investească într-un proiect sportiv la Bacău, oraşul natal al patronilor Dedeman

Fiul lui Ion Țiriac critică deciziile luate de Guvern: „Dăm 5 miliarde să ne apărăm de extratereștrii”

El nu crede că proiectul liniei de cale ferată poate fi gata în 2020 şi nici că la Bucureşti sunt aşteptaţi 150.000 de fani străini. Proiectul nu este obligatoriu, susţine Ţiriac, UEFA impunând doar condiţii care ţin de infrastructura sportivă: „Dezideratul de a finaliza acest obiectiv de investiţii până în anul 2020 ni se pare unul fantomatic având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiţii în România. De multe ori reuşim să ne împotmolim, ani de zile, în implementarea unor proiecte mai simpliste decât acesta. De asemenea, considerăm că numărul aşteptat de 150,000 de suporteri care vor vizita ţara noastră cu ocazia EURO 2020 este supraestimat, având în vedere că se vor disputa doar 4 meciuri la care vor participa, cu siguranţă, şi foarte mulţi suporteri români. Totodată, pretextul vehiculat în spaţiul public conform căruia linia de tren Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă reprezintă o condiţie obligatorie din partea UEFA pentru organizarea meciurilor la CE 2020 este unul fals. Condiţiile obligatorii ţin doar de componentele de infrastructură sportivă.”

Fenomenul exodului de creiere din România va continua, ca rezultat al anulării proiectelor sale, din cazua celui „inutil” al căii ferate, mai arată fostul tensimen.

„Toate aceste argumente indică faptul că proiectul căii ferate care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă este unul inutil pentru România, care prin modul discreţionar în care a fost dezvoltat până acum împiedică operarea şi dezvoltarea proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ion Ţiriac. Mii de copii vor fi lăsaţi fără posibilitatea de a practica sporturi pe gheaţă în singurul patinoar la standarde internaţionale din regiunea Bucureşti – Ilfov. De asemenea, fenomenul exodului de creiere din România va persista, tinerii studenţi continuând să nu beneficieze de o alternativă locală credibilă la universităţile de prestigiu din Europa şi Statele Unite al Americii”, a precizat Ţiriac.

El cere Ministerului Transporturilor să găsească soluţii pentur a micşora impactul căii ferate asupra proiectelor Fundaţiei Ţiriac.

„Ne exprimăm speranţa ca, măcar în al doisprezecelea ceas, oficialii Ministerului Transporturilor să aibă deschiderea pentru a identifica soluţii de minimizare a impactului negativ asupra proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ţiriac din oraşul Otopeni, în perspectiva noilor evoluţii legate de traseul liniei feroviare care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Dorim să precizăm că poziţionarea Fundaţiei Ion Ţiriac nu este, sub nicio formă, o critică adresată domnului Gheorghe Popescu, un sportiv emblematic, faţă de care ne manifestăm respectul şi aprecierea. Unicul interes al Fundaţiei Ion Ţiriac, în acest context, constă în dorinţa de a contribui, prin proiectele prezentate mai sus la dezvoltarea învăţământului universitar şi a sportului din România”, a conchis Ion Ţiriac.

Gheorghe Popescu, consilier al premierului pentru Euro-2020, a declarat, marţi, că autorizaţia de construcţie pentru linia de cale ferată Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Otopeni este aproape de a fi emisă. Fostul fotbalist spune că linia va fi gata la timp, iar trenul va parcurge traseul în 16 minute. „Ne facem de mare râs, ne facem de băşcălie” dacă nu va fi gata, a adăugat Popescu.

România a primit în 2014 dreptul de a organiza trei meciuri din cadrul fazei grupelor CE din 2020 şi o partidă din optimile de finală. Prin dosarul de candidatură, România s-a angajat că va rezolva problema transportului în comun între aeroport şi Capitală.