Curtea Constituţională respinge sesizarea privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. Ce se întâmplă cu grupurile parlamentare

Sesizarea referitoare la neconstituționalitatea a dispozițiilor art.13 alin.(1), (6), și (7), art.19 alin.(1), art.35 alin.(1) și art.186 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.277 din 12 aprilie 2016, sesizare formulată de un număr de 63 deputați”, s-a aflat pe ordinea de zi a CCR.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională de cei 63 de deputați, aceștia susțin că „respingerea unui proiect de hotărâre, moțiune simplă sau moțiune de cenzură de către președintele Camerei Deputaților, indiferent dacă aceste acte îndeplinesc sau nu condițiile de constituționalitate pentru a fi dezbătute și adoptate este neconstituțională deoarece, pe de o parte, încalcă principiul legalității prin nerespectarea art.92 alin.(2) și ale art.192 din Regulamentul Camerei Deputaților cu consecința încălcării art.1 alin.(5) din Constituție, iar pe de altă parte pentru că încalcă dispozițiile art.61, art.67 și ale art.112 alin.(2) din Constituția României”

Cu alte cuvinte, aleșii sunt de părere că „președintele Camerei Deputaților substituie competența rezervată Curții Constituționale prin art.146 din Constituție”, notează stiripesurse.

De asemenea, în sesizarea de neconstitiționalitate, deputații susțin că legea fundamentală a României stabilește în mod expres și în considerarea funcției de președinte al Camerei Deputaților că acesta are obligația constituțională de a proceda la convocarea sesiunilor ordinare sau extraordinare.

Alte articole

Alţi bugetari „de lux” îşi fac bagajele. Concedieri decise cu vot majoritar, economie de 25 de milioane de lei DOCUMENT

Un colos din energie cere la CCR despăgubiri pentru banii pe care i-a pierdut din cauza plafonării prețurilor

Prin urmare, aleșii susțin că delegarea îndeplinirii acestei obligații constituționale nu poate fi realizată deoarece Constituanta dacă dorea aplicarea unei proceduri de delegare ar fi menționat în Constituție această posibilitate, eventual prin normă de trimitere, situație existentă, de exemplu, în cazul art.65 alin.(2) lit. k) din Constituție.

Totodată, în sesizarea deputaților se mai arată că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul.

Cu alte cuvinte, aleșii au punctat că „deputatul are facultatea constituțională de a adera la un grup parlamentar sau altul în funcție de opțiunile sale, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independent față de toate grupurile parlamentare. Nicio altă normă juridică, legală sau regulamentară nu poate contraveni acestor dispoziții constituționale”.

Mai mult, deputații atrag atenția că interpretarea prevederilor legislative într-un sens în care deputatul care a părăsit un grup parlamentar nu poate constitui un nou grup parlamentar sau nu poate fi liderul unui nou grup „este abuzivă, nedemocratică și în final cauzatoare de prejudicii pentru cetățenii în serviciul cărora deputatul își exercită mandatul”.