Procesul Kovesi vs. România, oficial pe site-ul CEDO

Guvernul are la dispoziţie o lună să propună o soluţie amiabilă, în caz contrar beneficiind de alte şase săptămâni pentru a-şi formula apărarea.

Părţile trebuie să răspundă la patru întrebări:

1. Este articolul 6, alin. 1 al Convenţiei sub latura sa civilă aplicabilă în cazul de faţă (vezi Baka v. Ungaria, nr. 20261/12, 23 junie 2016)?

2. Dacă da, solicitantul a avut acces la o instanţă care să determine drepturile sale civile şi obligaţiile în legătură cu demiterea din poziţia de procuror-şef al DNA, în acord cu Articolul 6, alin. 1 al Convenţiei?

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

3. În perspectiva acuzaţiilor soliciantului că demiterea sa a fost rezultatul unor opinii exprimate public din postura a profesională, i-a fost limitat dreptul la libertatea de exprimare, în sensul Articolului 10, alin. 1 din Convenţie? Dacă dacă, respectiva limitare era prevăzută de lege şi necesară în sensul Articolului 10, alin. 2?

4. Solicitatul a avut la dispoziţie o cale de atac domestică înainte de a se adresa Curţii, aşa cum prevede Articolul 12 din Convenţie?

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.

„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.