Barna le cere oficialilor europeni să ia măsuri pentru a împiedica actuala coaliţie de guvernare să încalce tratatele UE

„Astăzi, USR a solicitat oficial Avocatului Poporului să atace ordonanţa de urgenţă (OUG 7/2019 – n.r.) la Curtea Constituţională din România. Vom promova, de asemenea, o lege de respingere a ordonanţei de urgenţă atunci când va fi trimisă spre aprobare Parlamentului. Considerăm că atacarea acestor măsuri la Curtea Europeană de Justiţie pentru a apăra prin orice mijloace justiţia din România ar trebui luată în considerare. De altfel, cerem oficial Comisiei Europene şi oricărei alte instituţii europene şi internaţionale să intervină şi să activeze orice măsuri posibile care ar împiedica coaliţia de guvernământ din România să continue să încalce tratatele UE şi dispoziţiile Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, afirmă Dan Barna în scrisoarea adresată liderilor europeni.

El adaugă că, „în continuarea încercărilor lor de a obţine control asupra întregului sistem judiciar”, reprezentanţii majorităţii politice din România au emis ordonanţa de urgenţă 7/2019, cu două zile în urmă, care „impune efectiv controlul” PSD şi ALDE asupra procurorului general, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism (DIICOT), a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor.

„Un alt aspect important este faptul că ordonanţa de urgenţă modifică prevederile adoptate recent de Parlament prin Legile nr. 242/2018, 207/2018 şi 234/2018, perpetuând astfel un sentiment de disonanţă şi instabilitate. Deşi cele trei legi menţionate mai sus au fost criticate, printre altele, de Comisia de la Veneţia şi de GRECO, ordonanţa de urgenţă ignoră toate recomandările adoptate de cele două organe de prestigiu”, se mai arată în scrisoare.

Dan Barna menţionează că „nu există niciun motiv oficial pentru a justifica procedura de urgenţă” şi că textul actului normativ nu a fost trimis oficial instituţiilor româneşti, conform procedurilor obişnuite, sau partenerilor europeni. Principala parte interesată – Consiliul Superior al Magistraturii – a primit propunerea legislativă abia în seara precedentă adoptării de către Guvern, fără a se respecta timpul necesar consultării pentru emiterea unei poziţii oficiale asupra textului.

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

„Numirea procurorilor de rang înalt pe viitor va trebui avizată în plenul CSM şi nu de către Secţia pentru procurori care a dat avize negative propunerilor anterioare ale lui Tudorel Toader. De asemenea, vor putea fi numiţi în funcţiile de procuror general şi procurori şefi DNA, DIICOT şi ai secţiilor Parchetului General şi judecătorii care au fost în trecut procurori, fără a se mai ţine cont de timpul petrecut în funcţie. Astfel de prevederi încalcă principiul separaţiei carierelor magistraţilor, care a fost îndelung susţinut cu ocazia modificările anterioare ale legilor justiţiei de către PSD – ALDE”, precizează Barna.

Liderul USR atrage atenţia asupra faptului că procedurile privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt modificate, permiţând luarea în considerare ca vechime în muncă a perioadei în care judecătorii au activat ca procurori. În acelaşi timp, este crescută ponderea interviului în cadrul concursului oficial, „fapt ce va face ca procesul de selecţie să devină mult mai subiectiv” în viitor.

„Totodată, ordonanţa neagă dreptul procurorului general al României de a controla acte de procedură la anchetele penale efectuate de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, încălcând astfel Constituţia României, care statuează principiul controlului ierarhic al procurorilor. O altă prevedere flagrantă priveşte includerea unui nou motiv de excludere din magistratură, anume pentru neîndeplinirea condiţiilor referitoare la bună reputaţie, o chestiune cu o doză mare de subiectivism. Mai mult, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie va putea promova căi de atac împotriva soluţiilor definitive pronunţate înaintea înfiinţării ei, ceea ce va permite intervenţia abuzivă în cazuri deja soluţionate şi inversarea deciziilor definitive din motive subiective”, prevede documentul.

Conform aceleiaşi surse, „se încearcă, totodată, crearea unui cadru legal pentru atacarea hotărârilor colegiilor de conducere ale instanţelor prin care au fost desemnate completele de judecată”. În acest mod se va deschide calea către revizuirea mai multor cazuri închise definitiv, adaugă liderul USR.