Cristian Preda: Regimul din România nu e parlamentar. Decizia CCR o confirmă

„Decizia confirmă faptul că regimul de la 1991, revizuit în 2003, nu e unul parlamentar. CCR nu a vrut să modifice regimul, şi aşa destul de slăbit după toate crizele prin care a trecut. Judecătorii se vădesc a fi încă o dată mai degrabă conservatori decât revoluţionari”, scrie Preda pe blogul său.

De asemenea, Preda arată că, pentru a avea un regim parlamentar, Constituţia ar trebui să prevadă ca dreptul de dizolvare a Camerelor să aparţină premierului, el adăugând că dizolvarea Legislativului e „mecanismul cel mai prost amenajat din ansamblul politic creat de textul de la 1991/2003”.

„Fiindcă, dacă premierul nu are o asemenea pârghie, nici preşedintele nu e îndreptăţit s-o facă în orice condiţie. Şeful statului poate să dizolve Parlamentul doar dacă eşuează două tentative de a învesti un guvern. Asta lasă loc liber unui joc în care majoritatea parlamentară poate abuza de putere şi aservi, pe rând sau simultan, şi preşedintele, şi premierul”, argumentează eurodeputatul democrat-liberal.

El concluzionează că la „o viitoare revizuire, inevitabilă, a Constituţiei, acesta va trebui să fie unul dintre mecanismele ameliorate”.

Alte articole

Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

George Simion, după ce Curtea Constituțională a secretizat averile demnitarilor: „Exact ce merită unii! Luați cu baghetă franțuzească”

CCR a stabilit miercuri că Parlamentul nu are dreptul să decidă cine merge la Bruxelles.  Judecătorii Curţii au hotărât astfel că prevederea potrivit căreia Legislativul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg, este neconstituţională.

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis parţial sesizarea senatorilor PDL privind neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Legislativul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg, scrie Mediafax.

Astfel, CCR a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din lege, respectiv 3, 18 şi 19.

CCR a dezbătut miercuri neconstituţionalitatea Legii de cooperare între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Legislativul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg.

Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene a fost formulată de un număr de 26 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, legea privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

Potrivit modificărilor aduse în comisiile reunite, conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau premierul.

Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi instituţia prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii.

Proiectul prevede că, în situaţia în care acordul privind participare la Consiliul European nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European.