Gabriel Leş, despre motivarea CAB privind suspendarea decretului de la şefia Armatei: Mergem mai departe cu procesul

„Vom aștepta să vedem ce se întâmplă mai departe. Se pare că Administrația Prezidențială nu înțelege că Ministerul Apărării nu trebuie să se afle într-o astfel de situație. Vom decide ce pași vom face de aici înainte în funcție de ce decid judecătorii. Am încercat să nu folosesc MApN în scop politic. Vom merge mai departe cu procesul. Din punctul meu de vedere, am atacat acel decret tocmai din considerentele legate de legalitate argumentelor invocate de președinte”, a declarat Gabriel Leș într-o la România TV.

Curtea de Apel București arată că a suspendat decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul lui Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei deoarece există o îndoială serioasă asupra legalității actului, iar încălcarea legii produce perturbare gravă a activității Armatei, conform Mediafax.

„Pentru admiterea cererii de suspendare trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare cu cererea de revocare întemeiată pe art. 7 din Legea nr. 554/2004; existența unor cazuri bine justificate; prevenirea unei pagube iminente”, se arată în motivarea magistraților Curții de Apel București.

Potrivit documentului, prima condiție este îndeplinită deoarece reclamantul, adică Ministerul Apărării, a solicitat, înaintea introducerii cererii de suspendare, revocarea Decretului nr. 1331/2018.

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Autoturismul Audi A6 folosit de Klaus Iohannis pe când era primar a fost vândut la licitație. Prețul incredibil oferit de cumpărător pentru mașina cu numai 120.000 de kilometri GALERIE FOTO

„Cazurile bine justificate sunt ,,împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.” Aceste împrejurări trebuie să rezulte în urma unei examinări sumare a cauzei, examinarea în urma căreia trebuie să existe o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ. Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalităţii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006”, mai arată judecătorii.

De asemenea, magistrații mai arată că decretul semnat de Iohannis privind prelungirea mandatului lui Ciucă a fost emis fără a avea la bază propunerea ministrului Apărării.

„Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcționării Armatei, în condițiile în care, pe de o parte, Șeful este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul șef de Stat Major al Apărării este deținut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuțiile legale recunoscute acestei funcții, luând cunoștință, printre altele, de informații clasificate secret de stat sau secret de ,serviciu”, mai spun magistrații.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanței, MApN a anunțat că pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.