Sebastian Ghiţă, pe Facebook: Neo Marxiştii lui Cioloş nu par cu nimic diferiţi de propagandiştii rusificatori

Sebastian Ghiţă este de părere că, cităm, „Fară să conştientizam că valorile acestor oameni sunt interesul stăpânilor lor străini si minciuna riscăm să retrăim ceea ce au patimit bunicii si parinții noştri”.

„Cine uita nu merita !
Nicolae Iorga

Neo Marxiştii lui Ciolos nu par cu nimic diferiți de propagandiştii rusificatori din 1946. Fară să conştientizam că valorile acestor oameni sunt interesul stăpânilor lor străini si minciuna riscăm să retrăim ceea ce au patimit bunicii si parinții noştri.

” Sub protecţia tancurilor bolşevice, alegerile parlamen­tare din 1946 au fost falsificate, opoziţia democratică fiind decapitată. Concomitent, s-a trecut la epurarea Academiei Române de aşa-numiţele elemente reacţionare duşmănoase. La 7 iunie 1946 primul ministru Petru Groza a cerut înlătu­rarea unor membri ai acestui înalt for ştiinţific. Iniţial s-a convenit eliminarea a doi membri, Nichifor Crainic şi Petre P. Panaitescu. Ulterior au fost „epuraţi” şi alţi academici­eni, între care marele filosof Ion Petrovici, profesor univer­sitar şi fost ministru.
Liderilor Partidului Naţional Ţărănesc li s-a făcut cele­bra înscenare în 1947, la Tămădău, această formaţiune poli­tică fiind scoasă în afara legii, iar conducătorii, în frunte cu Iuliu Maniu, aruncaţi în închisoare. Ulterior a fost dizolvat şi Partidul Naţional Liberal – Dinu Brătianu. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I, considerat ca fiind ultima redută anti­comunistă, s-a văzut nevoit să abdice. Drumul spre sovietizarea României era acum deschis.
La 1 februarie 1948 şi-a inaugurat lucrările, la Bucu­reşti, Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat, creându-se astfel Partidul Muncitoresc Român. Unii lideri social democraţi, precum Constantin Titel Petrescu sau Ion Fluieraş, nu au fost de acord cu fuziunea celor două formaţiuni politice şi au primit ani grei de închisoare.
Comuniştii au trecut apoi la modificarea Constituţiei democratice din 1923, prin care România fusese monarhie parlamentară. La 8 aprilie 1948, Adunarea Naţională a pus în discuţie noul proiect al legii fundamentale a statului ro­mân, care a trebuit aprobat cinci zile mai târziu, la 13 apri­lie, cu unanimitate de voturi. Drepturile şi libertăţile cetăţe­neşti nu mai erau garantate şi nici proprietatea privată.”, a scris Sebastian Ghiţă.

Alte articole

Valerie Cioloş s-a adaptat la „Mioriţa”. Imagini insolite cu soţia fostului premier dansând printre oi cu o pisică pe cap VIDEO

Dacian Cioloș, prima reacție după ce a fost refuzat de un taximetrist la aeroport: ”Taximetriștii erau blocați de o regulă absurd de strictă”