„Vestele galbene”, a 19-a săptămână de proteste în Franţa. 31 de arestări şi o femeie grav rănită

Manifestanţii au început să se adune sâmbătă în mai multe oraşe pentru a 19-a sâmbătă consecutiv de mobilizare, sub atenta supraveghere a unui dispozitiv de securitate întărit, la o săptămână după actele de vandalism comise pe Champs-Elysees la Paris, informează Francetvinfo.

La Nisa, unde urmează să înceapă duminică vizita oficială a preşedintelui chinez Xi Jiping, câteva zeci de persoane, unele îmbrăcate în veste galbene, au sfidat interdicţia de a manifesta într-o piaţă din centrul oraşului şi şase dintre ele au fost arestate. Poliţia a dispus evacuarea Pieţei Garibaldi, în apropierea cartierului vechi al oraşului. În busculada provocată de această acţiune, o femeie a fost grav rănită, informează France 3.

La Paris, prefectura poliţiei a anunţat la amiază 31 de arestări şi 15 somaţii verbale cu privire la încălcarea „perimetrului interzis” care cuprinde Champs-Elysées, Piaţa l’Etoile, Piaţa Concorde şi o zonă din jurul Adunării Naţionale (parlamentul). Peste 2.300 de verificări preventive au fost efectuate, potrivit prefecturii poliţiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Celelalte adunări organizate în altă oraşe în Franţa se desfăşoară calm, ca de pildă la Tourcoing (în nord), unde s-au reunit câteva zeci de persoane care şi-au propus să ajungă în centrul oraşului Lille, situat la 12 km.

Alte articole

EXCLUSIV Andreea Creţulescu anunţă zile grele pentru Guvernul Bolojan: „Se extinde haosul din Franţa în România?”

După sancţiunile aplicate la prefectura Parisului, responsabilizată pentru „disfuncţionalităţi” în cursul celei de-a 18-a zi de mobilizare a „vestelor galbene”, executivul a interzis manifestaţiile în mai multe locuri emblematice la Paris, Nisa şi Bordeaux şi a anunţat întărirea forţelor de ordine cu militari din operaţiunea antiteroristă Sentinelle.

Preşedintele Emmanuel Macron este hotărât să demonstreze că guvernul său menţine sub control ordinea publică, după o săptămână de la imaginile dezastruoase ale jafurilor şi incendierilor de pe Champs-Elysees.

Pentru a evita orice reeditare a haosului, executivul nu a făcut economie de mijloace. La Paris, manifestaţiile au fost interzise pe „cel mai frumos bulevard din lume” şi în împrejurimile sale, precum şi într-un perimetru care include Palatul Elysee şi Adunarea Naţională.

Noul prefect al poliţiei pariziene, Didier Lallement, numit după destituirea predecesorului său ca urmare a ecoului stârnit de violenţele din 16 martie, a anunţat interzicerea echipamentelor de protecţie şi a celor destinate să ascundă faţa, a armelor, inclusiv a imitaţiilor de arme, prevăzând sancţiuni înăsprite pentru orice participare la o manifestaţie interzisă.

Interdicţii de a manifesta au fost decise şi în alte mari oraşe, precum Toulouse (nord-vest) şi Bordeaux.

Ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, a avertizat sâmbătă:”Nu vom avea înţelegere pentru cei violenţi!„.

Dar măsurile anunţate au fost denunţate de Liga drepturilor omului şi de reprezentanţi ai opoziţiei. Cea mai controversată a fost mobilizarea forţelor armate pentru această zi.

Militarii din operaţiunea antiteroristă Sentinelle (7.000 de oameni desfăşuraţi pe tot teritoriul ţării după atentatele din 2015) sunt invitaţi să protejeze spaţii pentru a permite poliţiei şi jandarmeriei să menţină ordinea.

Unele afirmaţii făcute vineri de guvernatorul militar al Parisului despre posibilitatea ca soldaţii „să deschidă focul” au turnat şi mai mult gaz peste foc.

Pentru a stinge polemica, preşedintele Macron – care anunţase el însuşi mobilizarea Sentinelle – a denunţat o „falsă dezbatere” şi a reiterat că armata nu este în niciun caz însărcinată cu ordinea publică.

Unele „veste galbene” au invitat pe Facebook „să nu se cadă în capcana unei escaladări inutile”, în timp ce altele şi-au menţinut susţinerea pentru participarea la manifestaţii neautorizate, ca la Toulouse.

Chiar dacă aprobarea opiniei publice pentru „vestele galbene” este în scădere evidentă (-8 puncte după violenţele de sâmbăta trecută), nicio ieşire din criză nu este încă perceptibilă. Apărută în noiembrie în semn de protest faţă de creşterea taxelor la carburanţi, mişcarea s-a extins – aparent fără lideri reprezentativi – şi nu s-a stins odată cu „marea dezbatere naţională” lansată de Emmanuel Macron pentru a răspunde aşteptărilor francezilor.

Această mare dezbatere, care a dus la peste 10.000 de reuniuni în toată ţara pe teme diverse precum puterea de cumpărare, fiscalitatea, sănătatea, cultura şi educaţia, s-a terminat săptămâna trecută şi guvernul urmează să facă propuneri.

#Nice Arrests #Acte19 #Giletsjaunes #Yellowvests pic.twitter.com/Rk0O2EbYW8

— nonouzi (@Gerrrty) March 23, 2019