„De la începutul mandatului meu mi-am propus să fim mai transparenţi şi aţi observat că primul pas pe care l-am făcut a fost publicarea programului anual de verificare şi control. De asemenea, am început un dialog cu entităţile auditate, normalizarea unei relaţii care a fost de prea mult timp sub semnul unei lupte surde între dumneavoastră şi colegii mei. Cred că este timpul ca activitatea Curţii de Conturi a României să vină mai mult în prezent. Curtea de Conturi este o instituţie cu o bogată tradiţie, dar foarte ancorată în trecut. Să ne axăm pe audit, să contribuim prin profesionalism şi excelenţă la o investiţie eficientă a banului public în folosul cetăţeanului”, a precizat Mihai Busuioc.

El a adăugat că există două moduri de a te impune ca un factor determinant în domeniul auditului: prin „frică şi sancţiune” sau prin calitatea opiniilor şi a recomandărilor formulate de către echipele de control.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

„Există două moduri de a te impune ca un factor determinant în domeniul auditului şi al controlului fondurilor publice. Prin frică şi sancţiune, cum s-a încercat – fără succes, zic eu – până acum, sau prin calitatea opiniilor şi a recomandărilor echipelor de audit, aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată. Dacă adăugăm la această reţetă publicarea rapoartelor de audit, prin intermediul diferitelor canale de comunicare, avem în faţă o nouă paradigmă a ceea ce înseamnă instituţie supremă de audit, modernă, în Europa şi în lume”, a declarat preşedintele Curţii de Conturi, potrivit Agerpres.

Mihai Busuioc a mai afirmat că este un „om al dialogului, onest”, „deschis la problemele” cu care se confruntă primarii în activitatea lor.

„Cred că vă înţeleg mai bine problemele, pentru că şi eu m-am confruntat cu ele, când am fost ordonator de credite şi am fost controlat de Curtea de Conturi, de aceea le spun auditorilor mei că trebuie să se pună permanent în pielea celui care e chemat să ia decizii în fiecare zi şi să înţeleagă cum funcţionează în mod real unitatea pe care o controlează. Şi pentru ei este greu să facă acest lucru, pentru că li s-a cerut întotdeauna într-un timp foarte scurt să auditeze o entitate, nu au timp să vă înţeleagă, trebuie să facă rapoarte foarte mari, foarte stufoase – minim 300 de pagini – şi atunci cred că prin dialog putem ajunge să luăm decizii bune”, a arătat el.

Busuioc a adăugat că în discuţiile cu auditorii Curţii de Conturi îi încurajează pe aceştia să caute soluţii pentru problemele sistemice cu care se confruntă primarii.

„În discuţiile pe care le-am purtat cu ei, i-am încurajat să fie deschişi faţă de dvs, să participe la întâlniri, să caute soluţii pentru problemele sistemice cu care vă confruntaţi. Trebuie să plecăm de la premisa că recomandările noastre pot şi trebuie să aducă plus valoare eficientizării cheltuirii fondurilor publice în interesul cetăţeanului. Acest lucru se va întâmpla dacă înţelegem cu toţii că suntem parteneri într-un proces al dezvoltării societăţii, în folosul cetăţeanului. De aceea, i-am încurajat pe colegii mei să menţioneze în rapoartele noastre şi aspectele pozitive identificate, care pot fi un exemplu de bună practică pentru alte entităţi auditate”, a precizat el.

Mihai Busuioc a menţionat că a fost creată o rubrică cu exemple de bună practică unitară privind speţe mai dificile din activitatea primarilor: aplicarea legii salarizării unitare, măsurile fiscal bugetare asupra contractelor de achiziţie publică, stabilirea modului de interpretare a prevederilor legale aplicabile în cazul operatorilor economici care subcontractează o parte dintre lucrările care fac obiectul contractelor de lucrări.