Veste bună pentru milioane de români. O nouă sărbătoare naţională aşteaptă semnătura lui Iohannis

ZILE de sărbătoare mai mulşte pentru români. Este vorba de Ziua națională a gastronomiei și vinului românești, care, conform proiectului de act normativ votat de deputați, va fi sărbătorită în prima duminică a lunii octombrie. Pentru a intra în vigoare, documentul trebuie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitoriul Oficial.

ZILE LIBERE 2019: S-au anunţat LIBERELE DE PAŞTE şi 1 MAI. Veşti EXCELENTE pentru MILIOANE de români

Inițiatorii doresc instituirea acestei sărbători pentru a celebra bogăția de gusturi și tradiții din țara noastră și pentru a aduce un plus imaginii României și a turismului autohton. “Bucatele și vinurile românești sunt un cumul de tradiții care încântă simțurile și cuceresc tot mai mulți admiratori și care pot deveni cartea de vizită a țării noastre”, consideră aceștia.

În această zi, autoritățile publice centrale și cele locale vor putea organiza diverse manifestări cu caracter social sau științific destinate promovării acestei sărbători, și anume pentru a promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale, dar și vinul românesc. Această zi ar putea deveni zi de sărbătoare națională, dar nu și zi liberă pentru salariați.

Iniţial, ziua trebuia sărbătorită în septembrie. Deputatul PSD Mihai Mohaci a anunţat, printr-un comunicat de presă, că a depus un proiect de lege care prevede ca ziua de 11 septembrie să fie declarată Ziua naţională a gastronomiei şi vinului românesc. Deputatul a precizat că a ales ziua ţinând cont de faptul că în 11 septembrie este celebrat Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul, un sfânt provenit dintre călugării care slujeau la bucătărie.

Alte articole

Anunțul de ultimă oră al Poștei Române. Ce trebuie să știe milioane de români care se bazează pe serviciile companiei

Fără liber de Ziua Copilului, Sfântul Andrei, Bobotează sau în Vinerea Mare. Guvernul ar putea elimina șase zile libere legale

„O componentă importantă a tradiţiei româneşti este arta culinară specifică poporului nostru ca întreg, ca naţiune şi, în special, arta culinară specifică zonelor geografice, cu influenţe istorice de la cei ce au trecut sau au poposit pe teritoriul ţării şi care şi-au pus amprenta pe bucătăria românească: influenţa otomană, greacă, arabă, armenească şi bizantină. Şi arealul viticol este demn de a fi făcut cunoscut, cu atât mai mult cu cât tradiţia vinificaţiei pe aceste meleaguri este mai veche de 2000 de ani, de dinainte de Burebista. Bucatele şi vinurile româneşti sunt un cumul de tradiţii care încântă simţurile şi cuceresc tot mai mulţi admiratori şi care pot deveni cartea de vizită a ţării noastre. Arta culinară poate aduce un plus imaginii turistice în special, şi a României, în general”, arăta deputatul PSD.

Proiectul de Lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, iniţiat de parlamentari PSD, printre care liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, şi susţinut de deputatul independent Remus Borza, a fost adoptat cu 50 de voturi „pentru” şi o abţinere în Senat, iar acum a trecut şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional. 

„Mâncarea noastră românească are gust. Cu asta îi batem la fund pe toţi. Am mâncat şi câine, şi cangur, şi şarpe, şi crocodil, şi gândaci prăjiţi, orice. Indiferent unde aş merge, abia aştept să mă întorc acasă să mănânc un blid de sarmale sau o farfurie de ciorbă de burtă”, a declarat Remus Borza, deputat independent.

„Porcul ne reprezintă pe noi. Au şi francezii, dar nu îl cresc ca şi noi, cu buruieni, urzici… Să punem platoul ţărănesc, platou: slănină, brânză, ceapă, ce e româneşte”, a declara deputatul PNL Corneliu Olar, cel care a şi propus modificarea proiectului de lege privind instituirea „Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc” în sensul că „se instituie Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc, în prima duminică a lunii octombrie”, şi nu în ultima aşa cum stabiliseră senatorii. Propunerea lui Corneliu Olar a fost acceptată de colegii deputaţi din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Totodată, proiectul prevede şi posibilitatea organizării de autorităţile publice centrale, locale sau de alte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice de programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. În acest sens, autorităţile centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

„Bucatele şi vinurile româneşti sunt un cumul de tradiţii care încântă simţurile şi cuceresc tot mai mulţi admiratori şi care pot deveni cartea de vizită a ţării noastre. Arta culinară poate aduce un plus imaginii turistice în general şi României în special. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei şi a vinului românesc”, se arată în expunerea de motive a textului propus.

Parlamentarul a spus că ziua ar urma să fie sărbătorită prin expoziţii şi târguri gastronomice.