Le foloseşti mereu, dar asta n-o ştiai. După cine sunt inspirate personajele din cărţile de joc. Cine sunt REGII, DAMELE, VALEŢII

Fețele regilor din pachetele standard de cărți de joc par, pentru multe persoane, niște reprezentări anonime ale unor monarhi, dar adevărul este altul, întrucât ele înfățișau lideri faimoși din istorie, scrie a1.ro.

Citeşte şi Klaus Iohannis îşi lansează al treilea volum. Câte cărţi a vândut până acum şi cât a câştigat preşedintele

În ciuda faptului că designul cărților de joc s-a schimbat mult de-a lungul timpului, în Franța, căci acolo își au originile, în secolul XVII, cei patru regi ilustrați pe cărți aveau nume și identități ce reflectau importanța monarhiei franceze. Mai exact, regii de pe cărțile de joc erau unii dintre cei mai semnificativi lideri din istorie, întrucât conducătorii voiau să aibă rolul de moștenitori ai regilor din vechime. Astfel, aceștia erau: Carol cel Mare, David, Cezar și Alexandru Macedon.

Deși se spune că pachetele de cărți de joc își au originile în Franța, o altă legendă spune că primele cărți au apărut în China, în timpul dinastiei Tang, în secolul IX. Acestea nu erau, însă, organizate în perechi, cu numere și simboluri.

Cărțile cu fețele regilor au apărut pentru prima dată pe cărțile din India ori din Persia, acestea fiind aduse în Europa în Evul Mediu, conform The Guardian. Predicile scrise de clericii din Italia, Franța și Spania au arătat, însă, existența cărților de joc încă din secolul al XIV-lea. În perioada medievală, designul cărților de joc varia foarte mult, deși existau niște elemente familiare care păreau a fi constante.

Astfel, potrivit Societății Internaționale de Cărți de joc, cele mai multe variații conțineau cărți „regale”, în număr de trei ori patru și anume: rege, damă, cavaler și valet, care la rândul lor erau împărțite cu diferite simboluri, precum: cupă, monedă, spadă și baston.

În scurt timp, însă, cărțile de joc au devenit extrem de populare în toată Europa, iar producătorii de cărți de joc au găsit modalități de personalizare. Astfel au apărut variațiile regionale, iar unele zone au început să standardizeze iconografia asociată cu cărțile de joc.

Dacă în Germania reginele au fost înlocuite cu clopote, inimi, frunze și ghinde, meșteșugarii francezi au căutat tehnici noi de a face producția de cărți mai eficientă. Ani de zile mai târziu, însă, a fost reintrodusă regina, însă s-au păstrat culori și simboluri care sunt populare și astăzi: inima roșie, pica, trefla și rombul.

Dacă în secolul XVI designerii de cărți au experimentat mai multe personaje, între care eroi romani precum Constantin ori August sau figuri biblice, precum Solomon, la sfâșitul XVII, aceștia au fixat patru figuri cheie. Astfel, regele de inimă roșie a fost identificat ca fiind Carol cel Mare, legendarul erou francez care i-a unificat pe franci și a creat întinsul Imperiu Carolingian. Astfel, se rememora trecutul măreț al Franței și longevitatea monarhiei sale.

Revoluția Franceză a adus renunțarea la rege

Dacă figura biblică a lui David era reprezentată de regele de pică, care ilustra triumful celor drepți asupra celor puternici, regele de romb era reprezentat de Iuliu Cezar, erou roman și cuceritorul Galiei. De asemenea, regele de treflă era Alexandru cel Mare, liderul Greciei antice și cel care i-a învins pe persani și a cucerit pământuri până în îndepărtatul Hindu Kush.

În ciuda faptului că această practică a dănuit aproape 200 de ani, în Franța, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, revoluționarii francezi au dezaprobat conotațiile monarhice. Aceștia au început să îndrăgească imaginile și simbolurile neutre, ce nu glorifică monarhia franceză. Astfel, regii de pe cărțile de joc nu mai au în prezent nicio legătură cu figurile istorice.