Augustin Lazăr: „Am depus cerere de pensionare la CSM”. Secţia pentru procurori a CSM a aprobat pensionarea

Secția pentru procurori a CSM a acceptat, în ședința de joi, cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr. 

”Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie, prin pensionare, a domnului AUGUSTIN LAZĂR, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 27.04.2019”, au transmis, joi, reprezentanţii CSM.

Mandatul lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general expiră la finalul acestei luni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Mandatul de procuror general expiră la 27 aprilie, am vârsta, vechimea necesare și este momentul să fac acest gest”, și-a justificat Augustin Lazăr pasul, la Europa FM.

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

Procurorul general s-a referit și la candidatura sa pentru un nou mandat, care însă a eșuat. „Eu mi-am făcut datoria, procedura este discutabilă și contestabilă”, a subliniat Lazăr.

„Vă spun că activitatea pe care am desfășurat-o eu este una care s-a încadrat tot timpul în limitele legii. activitatea pe care am desfășurat-o a lăsat lucruri pozitive în activitatea Ministerului Public. Pentru campania murdară care s-a purtat împotriva mea am depus o cerere pentru apărarea reputației la Consiliul Superior al Magistraturii”, a mai spus Lazăr în interviu acordat Europa FM.

„Noi am început activitatea înainte de 1989, generația mea. Suntem noi, oare, vinovați că ne-am născut înainte de 1989? Suntem noi, oare, vinovați că am terminat universitatea în anii ’80, înainte de Revoluție, că am obținut rezultate bune pentru ceea ce am făcut, că am respectat legea la vremea respectivă, însă o lege, așa cum am arătat, cu niște standarde etice mai reduse decât acum?”, a replicat Augustin Lazăr la întrebarea lui Filip Standavid legată de controversele care au apărut în privința sa în ultima perioadă.

„Acum este ușor de văzut. Era mai complicat de văzut atunci, standardele etice ale vremii… Noi eram limitați în ceea ce se știa, eram după Cortina de Fier și era foarte dificil să înțelegem cât de bun sau rău este standardul legii în vigoare”, a mai comentat Procurorul General al României, Augustin Lazăr.

Acesta a candidat recent pentru un al doilea mandat, însă a fost respins de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe care premierul Viorica Dăncilă l-a revocat astăzi din funcție.

Citeşte şi: Mai mulţi revoluţionari s-au strâns în faţa parlamentului European şi cer demiterea lui Augustin Lazăr FOTO

Augustin Lazăr a fost acuzat recent că a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip, pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud. Ulterior, Augustin Lazăr a susţinut că nu ştia dacă dosarele luate în discuţie în Comisia de la Penitenciarul Aiud erau ale unor deţinuţi politici, însă şi-a cerut „scuze instituţionale” pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.

Augustin Lazăr (62 de ani) a fost numit Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe data de 28 aprilie 2016.

Procurorul general al României a fost vizat de numeroase atacuri în ultima perioadă.

Totul a plecat de la faptul că luju.ro a scris că Lazăr a refuzat să elibereze un disident anticomunist, pe Iulius Filip, în anii ’80, după ce disidentul i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă „Solidaritatea” din Polonia. Augustin Lazăr a replicat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, dar că își desfășura activitatea într-o comisie care nu avea competența de a dispune eliberarea deţinuţilor.

Citeşte şi: Radu Filipescu, fost disident comunist, după decizia de a-l premia pe Augustin Lazăr. „Am decis să mă autosuspend din GDS”

Apoi, Augustin Lazăr a negat alte acuzatii care i s-au adus, cum că ar fi facut poliție politică, și a susținut ca atacurile vizează decredibilizarea sa și destabilizarea Ministerului Public: „Resping categoric afirmațiile nefondate lansate în spațiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aș fi făcut poliție politică. Această dezinformare este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituții și în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securității”.

Lui Augustin Lazăr îi expiră mandatul pe 27 aprilie, dar, pe 26 martie, și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia Parchetului General. Tudorel Toader l-a respins în primă fază.