Şomajul din România. Cine sunt românii cu adevărat afectaţi de lipsa locurilor de muncă. Ultimele informaţii oficiale

Şomajul din România. Cine sunt românii cu adevărat afectaţi de lipsa locurilor de muncă. Ultimele informaţii oficiale.

Rata şomajului a fost de 2,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (4,7% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,9 puncte procentuale (4,7% în rural faţă de 3,8% în urban).

Concedieri colective în România. Mai multe companii au anunţat că îşi opresc activitatea sau se relochează punctele de lucru 

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 44,1%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 9,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 57,2%.

Alte articole

Andrei Caramitru dezvăluie o conspiraţie susţinută de la vârful statului român: „Nu pot permite să se afle asta. Altfel s-ar închide primării, s-ar pierde fonduri din Saligny”

Câți bani au cheltuit românii la cumpărături după scumpiri. Date de ultimă oră de la INS

În anul 2018, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,8%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2%, faţă de 56,2% la femei), precizează INS. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (65,8%, faţă de 63,5% în mediul rural).

În rândul populaţiei în vârstă de 20-64 ani, rata de ocupare a fost de 69,9%, la o distanţă de 0,1 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,3%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,4%). Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+107 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (74,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2018 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 24,2% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 18,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,7%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,4%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (15,1%).

Din totalul persoanelor ocupate, 22,3% lucrau în sectorul agricol, 30% în industrie sau construcţii şi 47,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,750 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,8%), comerţ (18,4%) şi construcţii (10%).

Comparativ cu anul 2017, a scăzut numărul persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-36.800 persoane), construcţii (-18.900 persoane), administraţie publică şi apărare (-16.000 persoane), învăţământ (-4.700 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-4.300 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1.800 persoane).

Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+35.200 persoane), transport şi depozitare (+18.600 persoane) şi hoteluri şi restaurante (+17.500 persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2018, au lucrat cu program parţial 656.000 persoane (7,5%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (85,4%).

În anul 2018, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,7 ore pe săptămână. 131.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 12,8 ore pe săptămână.

Populaţia activă a României era de 9,069 milioane persoane, din care 8,689 milioane erau persoane ocupate şi 380.000 erau şomeri.