SUA forţează debarcarea preşedintelui Maduro prin embargoul impus petrolului venezuelean

Începând de duminică, de la ora locală 0.01 (7.10, ora României), embargoul interzice oricărei întreprinderi americane să cumpere petrol de la compania petrolieră publică venezueleană PDVSA sau de la vreuna dintre filialele sale, iar oricărei entităţi străine să folosească sistemul bancar american pentru a-şi furniza aurul negru venezuelean.

Aceasta este una dintre măsurile anunţate de către preşedintele Donald Trump cu obiectivul de a răsturna de la putere Guvernul venezuelean în favoarea opozantului Juan Guaido, preşedintele autoproclamat al ţării, recunoscut de peste 50 de ţări, majoritatea din America Latină.

Washingtonul i-a impus vineri ministrului venezuelean de Externe Jorge Arreaza sancţiuni în sistemul financiar internaţional – în dolari. Eventuale active ale acestuia în Statele Unite au fost blocate de către Trezoreria americană, care i-a plasat diplomaţia pe lista sa neagră de sancţiuni financiare.

Venezuela exporta la sfârşitul lui 2018 o jumătate de milion de barili pe zi către Statele Unite, iar trei sferturi din veniturile sale petroliere provin de la clienţi americani.

Alte articole

Nicolas Maduro, primul mesaj din închisoare. ”Suntem bine, suntem luptători!”. Americanii, avertizați să plece urgent din Venezuela

Dan Ciotoi, reacție genială după ironiile privind asemănarea cu Nicolas Maduro. ”Îi mulțumesc lui Trump. Aveam nevoie de promoție pentru o piesă nouă”

Filiala americană a PDVSA, Citgo, deţine rafinării, oleoducte şi participaţiuni la terminale petroliere pe teritoriul american, iar mii de staţii de alimentare cu carburant poartă însemnele Citgo, cu statut de franciză.

Washingtonul a blocat fondurile în Statele Unite ale Citgo, încredinţându-i controlul acestora lui Juan Guaido. Acesta a numit o nouă conducere a filialei americane, care poate, astfel, continua să funcţioneze.

În pofida faptului că embargoul a intrat în vigoare duminică, ”achiziţiile de petrol venezuelean de către Statele Unite sunt foarte limitate şi au scăzut în mod clar”, afirmă Mariano de Alba, un jurist venezuelean de la Washington specializat în drept internaţional.

Sancţiunile vor avea însă un efect, având în vedere că se aplică tuturor societăţilor străine care întreţin relaţii cu Statele Unite, ceea ce acoperă aproape toată planeta. ”Este sigur că sancţiunile vor fi aplicate şi că riscurile întreprinderilor cresc”, apreciază Alba.

După Statele Unite şi China, India a fost al treilea importator de petrol venezuelean în 2017. Iar societăţile indiene au început deja să se retragă, în perspectiva sancţiunilor, lăsând China şi Rusia drept principalii susţinători ai preşedintelui Maduro.

Nicolas Maduro a fost reales în iulie 2017, într-un scrutin care nu a fost recunoscut de Uniunea Europeană (UE) şi nici de Statele Unite.

Petrolul reprezintă 96% din venitul naţional, iar FMI prevede o depreciere a PIB-ului cu 25%, anul acesta, în Venezuela, dar şi o hiperinflaţie de 10.000.000% şi un nivel al şomajului de 44,3%.

Aproximativ 2,7 milioane de venezueleni au fugit din ţară din 2015, din calea unor penurii de bunuri de primă necesitate şi de medicamente, potrivit ONU.

Contrar aparenţelor, nu exportul petrolului contează cel mai mult pentru venezuela, ci importurile sale, în contextul în care economia ţării depinde de importul a 120.000 de barili pe zi de ţiţei uşor, care este necesar să fie amestecat cu ţiţeiul cel mai greu pentru a fi revândut. Caracasul va fi nevoit să se îndrepte către alţi furnizori, ceea ce urmează să-i crească costurile de producţie.

Potrivit consultantului Rapidan Energy Group, producţia PDVSA ar putea să scadă la 200.000 de barili pe zi, de la 3,2 milioane de barili pe zi în 2008. Era scăzuse deja la 940.000 de barili pe zi în martie.

Statele Unite îl învinovăţesc pe Nicolas Maduro de criza economică actuală şi promit să ajute ţara să se repună pe picoare după plecarea preşedintelui venezuelean.

Emisarul american Elliott Abrams a promis joi ”zeci de miliarde de dolari” în vederea relansării economiei ţării, ”atunci când va avea un Guvern de deschidere care să-i reprezinte pe toţi venezuelenii”.

Însă, într-un studiu publicat în aprilie, doi economişti americani progresişti, Mark Weisbrot şi Jeffrey Sachs, avertizează că embargoul îi va afecta mai ales pe venezuelenii obişnuiţi.

”Sancţiunile americane sunt deliberat concepute pentru a distruge economia Venezuelei”, subliniază Sachs în acest studiu.

”Această este o politică vană, crudă, ilegală şi sortită eşecului, care dăunează grav poporului venezuelean”, insistă el.