Premieră mondială în domeniul fuziunii nuclare, realizată în China

Reactorul chinez, instalat în Hefei, realizează experimente ştiinţifice în cadrul Iter, un uriaş proiect internaţional, al cărui centru de cercetare se află în etapa de amenajare în sud-estul Franţei şi al cărui obiectiv vizează stăpânirea fuziunii atomului.

În 2017, dispozitivul chinez a doborât recordul mondial de durată în privinţa menţinerii condiţiilor necesare pentru fuziunea atomilor. Apoi, în noiembrie 2018, reactorul chinez şi-a pulverizat propriul record, atingând temperatura de 100 de milioane de grade Celsius, o valoare de peste şase ori mai ridicată decât căldura produsă în centrul Soarelui.

Dispozitivul, intitulat „Superconductor Tokamak Experimental Avansat”, este mai bine cunoscut sub acronimul său din limba engleză, „EAST”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tokamak, o cameră de izolaţie magnetică, concepută iniţial în fosta U.R.S.S., generează o căldură fenomenală cu scopul de a topi nuclee atomice.

Alte articole

Se schimbă legea pentru cei care vor să-și pună panouri fotovoltaice

Ministrul Energiei anunță suport financiar pentru energia electrică din surse regenerabile

Această „fuziune nucleară” (al cărei principiu este deja utilizat pentru explozia bombelor cu hidrogen) nu trebuie să fie confundată cu „fisiunea” (diviziune de atomi), care este folosită în centralele atomice clasice.

Fuziunea nucleară este considerată „energia de mâine”, deoarece ea este aproape infinită, la fel ca energia solară, şi nu produce nici deşeuri, nici gaze cu efect de seră.

„Prin această maşină, sperăm să asigurăm contribuţia Chinei la utilizarea fuziunii nucleare de către omenire”, a declarat Song Yuntao, unul dintre coordonatorii proiectului acestui reactor experimental.

Roată de bicicletă uriaşă

Dificultatea constă, bineînţeles, în menţinerea acestor temperaturi infernale într-o manieră durabilă şi de a le închide într-un dispozitiv fabricat din materiale rezistente. Toate acestea au însă şi un cost: la peste 12 ani după lansarea proiectului, bugetul ITER a fost evaluat la aproape 20 de miliarde de euro.

În Hefei, reactorul se află în interiorul unei structuri din beton. El este legat prin cabluri şi tuburi la o multitudine de aparate de măsurat şi alte echipamente, într-un decor care evocă spiţele unei roţi de bicicletă.

Cercetările întreprinse în domeniul fuziunii nucleare au demarat în urmă cu multă vreme. După ITER, proiectul JET din Marea Britanie reprezintă până în prezent cel mai vast şi mai puternic Tokamak construit vreodată.

Alte camere de izolaţie magnetică, din care unele nu mai sunt în uz, au fost construite în Europa, Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud, obţinând uneori rezultate globale superioare celor furnizate de EAST, recunoaşte Wu Songtao, inginer în cadrul ITER.

„EAST a atins pragul de 100 de milioane de grade Celsius doar în centrul maşinii şi temperatura era mult mai puţin fiabilă în afara nucleului central. Aceşti parametri sunt încă foarte departe de cei aşteptaţi pentru ITER”, a remarcat el.

Reactorul aflat în construcţie în localitatea franceză Saint-Paul-les-Durance, care va fi de 10 ori mai mare decât predecesorii lui, ar trebui să atingă pragul de 150 de milioane de grade Celsius. Primele teste nu sunt aşteptate înainte de anul 2025.

„Trebuie să lucrăm împreună”

China are la rândul ei ambiţia de a construi un alt reactor de fuziune nucleară care, spre deosebire de EAST, va fi legat la o reţea electrică, ce ar putea să îl alimenteze „în jurul anilor 2040 sau 2050”, după finalizarea lucrărilor sale de construcţie în 2030, a precizat Song Yuntao.

Bugetul prevăzut pentru această etapă post-ITER este de 6 miliarde de yuani (800 de milioane de euro).

Aceste proiecte diverse „sunt aşezate pe umerii lui ITER”, dar ele nu aduc cu nimic atingere progreselor ştiinţifice ale Chinei, a subliniat Wu Songtao

Deşi China înregistrează „o întârziere de 20-30 de ani” în raport cu marile ţări industrializate în domeniul energiei nucleare, „capacităţile sale s-au dezvoltat cu rapiditate pe parcursul ultimilor 20 de ani, în special de când ţara s-a urcat în trenul ITER”, a precizat acelaşi inginer chinez.

Contactat în 2017 de agenţia de presă China Nouă, directorul ITER, Bernard Bigot, a spus că guvernul chinez este „foarte motivat” în privinţa acestui proiect de fuziune nucleară.

Din cauza costurilor sale astronomice, „fuziunea nu este un obiectiv pe care statele pot să îl realizeze singure”, a comentat Song Yuntato. „La fel ca pentru ITER, popoarele lumii întregi trebuie să lucreze împreună”, a adăugat el.