A fost descoperită o nouă formă de demenţă, asemănătoare bolii Alzheimer. Mii de persoane ar putea fi afectate

Lipsa informaţiilor despre această tulburare, numită Late, ar putea fi unul dintre motivele pentru care au eşuat atât de multe studii clinice în cadrul cărora au fost testate medicamente contra Alzheimer, au notat cercetătorii.

Boala este descrisă drept encefalopatie limbic-predominantă asociată vârstei, sub influenţa TDP-43. Studiul sugerează că aceasta este cauzată de o versiune ”deformată” a proteinei TDP-43 care, atunci când funcţionează normal, contribuie la reglarea activităţii genelor în creier.

Noile recomandări privind recunoaşterea şi diagnosticarea acestei boli au fost publicate în jurnalul ştiinţific Brain.

Late nu împărtăşeşte o caracteristică ce este comună în cazul bolii Alzheimer – peptida beta-amiloid, respectiv plăci de proteine dăunătoare care se acumulează în creier. De asemenea, nu are nimic de-a face cu alt semn distinctiv al Alzheimer, noduri de proteine ce se formează în celulele nervoase, cunoscute sub numele de tau.

Alte articole

Primul simptom al bolii Alzheimer. Mulți români îl au deja, dar îl ignoră complet

Semne demență la 45 de ani. Cum arată ochii când ai risc crescut de Alzheimer

Cercetătorii au notat de asemenea că proteina „deformată” implicată în Late ar juca un rol determinant în apariţia bolii neuronului motor, o afecţiune relativ rară.

Proteina TDP-43 ”deformată” este foarte frecventă la vârstnici – aproximativ un sfert dintre persoanele de peste 85 de ani au suficiente TDP-43 anormale pentru a le fi afectată capacitatea de memorare şi gândirea, susţin oamenii de ştiinţă.

”Peste 200 de virusuri diferite pot provoca răceala comună, aşadar de ce am crede că există doar o singură cauză a demenţei?”, a subliniat Peter Nelson de Universitatea din Kentucky, copreşedinte al grupului de experţi internaţionali care au elaborat recomandările privind Late.

„Probabil că Late răspunde la tratamente diferite în comparaţie cu boala Alzheimer, ceea ce ar putea explica de ce atât de multe medicamente contra Alzheimer au eşuat în studiile clinice. Acum, comunitatea ştiinţifică se află pe aceeaşi pagină în ceea ce priveşte Late, cercetările ulterioare despre ‘cum?’ şi ‘de ce?’ putându-ne ajuta să dezvoltăm medicamente specifice care vizează pacienţii potriviţi”, a explicat specialistul.

Grupul a stabilit că Late progresează într-un mod diferit în comparaţie cu Alzheimer, având o evoluţie treptată, şi tinde să afecteze oamenii în ultima parte a vieţii, pe ”cei mai vârstnici dintre cei vârstnici”.

Însă, atunci când Late se instalează concomitent cu Alzheimer, declinul este mai rapid.

”Demenţa este o boală extrem de complexă, ce poate fi cauzată de multe afecţiuni subiacente. Deşi într-un stadiu incipient, această cercetare constituie un pas înainte propunând un nou subtip de demenţă”, a declarat doctor James Pickett, director în cadrul Alzheimer’s Society.

În opinia lui Robert Howard, profesor la University College London, „aceasta este probabil cea mai importantă lucrare publicată în domeniul demenţei în ultimii cinci ani”.