Incredibil! Delta Dunării poate deveni primul producător de peşte bio din Europa

 „Nu putem discuta despre relansarea pescăriilor din Deltă, dacă nu repunem fostele amenajări la locul în care erau înainte de 1989, evident retehnologizate. Delta Dunării poate deveni prin aceste incinte cel mai mare producător de peşte bio din Europa. Nu vom putea produce niciodată peşte bio în Dunăre, fluviu supus tuturor vicisitudinilor civilizaţiei. În incintele respective, apa vine filtrată biologic şi se poate demonstra cu probe că apa din acest punct de vedere este pură în incinte”, a menţionat Muşetescu potrivit Agerpres.

Peştele bio este un peşte crescut în mediul natural nefurajat în piscicultura extensivă care se dezvoltă în câteva amenajări din Deltă, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.

„Piscicultura intensivă în Deltă a demonstrat că este falimentară. Eşti o insulă de piscicultură intensivă într-un ocean de habitate acvatice şi e imposibil să opreşti intrarea speciilor nevaloroase din punct de vedere economic în acea incintă, şi atunci furajarea se împărţea şi cu specii nevaloroase”, a precizat Muşetescu.

El a mai spus că Administraţia RBDD primeşte continuu cereri de introducere în circuitul agricol a unor suprafeţe din fostele amenajări piscicole, tendinţa de reducere a zonelor umede din Rezervaţie fiind tot mai accentuată.

Alte articole

Cum arată salariile piloților de avioane de vânătoare din Europa în 2026. Rezultatele unei analize

Unde se plăteşte cel mai mare impozit pe venit în 2026. Ţara din Europa cu taxa de peste 60%

„Fostele amenajări piscicole sunt acum ale Consiliului Judeţean (CJ), instituţie care are repere economice, nu de biodiversitate. Deocamdată, incintele respective sunt mai profitabile dacă acolo se face agricultură sau păşunat. Revenirea lor la piscicultură rezolvă toate problemele pe care le avem la ora asta în materie de peşte în Deltă”, a precizat Muşetescu.

De altfel, revitalizarea fostelor amenajări piscicole din Deltă este şi soluţia pentru revitalizarea domeniului în opinia lui Cornel Ivanov, unul dintre acvacultorii din Rezervaţie, soluţie care, în urmă cu o lună, a fost prezentată premierului României, Viorica Dăncilă, şi ministrului Agriculturii, Petre Daea, în timpul inaugurării Bursei de peşte din Tulcea.

„Singura soluţie este construirea sau reanalizarea tehnologică a amenajărilor vechi. Putem face uşor 1.000 de kg de peşte la hectar. În felul acesta, am rezolva multe probleme şi am da răgaz naturii să se refacă în Delta Dunării şi în special speciilor de peşte care sunt valoroase din punct de vedere economic”, a declarat Cornel Ivanov.

Potrivit lui, din cele circa 2.000 de hectare de amenajări piscicole pe care le-a concesionat de la CJ poate să introducă pe piaţă 5 tone de peşte într-o singură zi.

Conform lucrării „Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei”, apărută sub egida Academiei Române, la începutul secolului trecut, pescăriile din România erau printre cele mai bine organizate din Europa, după punerea în practică a primei legi a pescuitului concepută de Grigore Antipa.

Producţia Deltei a fost, până în anul 1984, de până la 20.000 de tone de peşte pe an.

În momentul de faţă, pescarii comerciali înregistrează anual capturi de aproape patru ori mai mici faţă de producţia de peşte din anii 1960-1970, iar pescarii susţin că ponderea speciilor nevaloroase din punct de vedere economic este, în unele zone, de până la 80% în capturile totale.

Scăderea producţiei este explicată de cercetători prin modificarea regimului hidrologic al Dunării în zona Deltei şi a gurilor de vărsare, îndiguirea luncii Dunării, creşterea poluării şi de suprapescuitul unor specii.