Urma lăsată de roverul Curiosity pe Marte, comparată cu cea lăsată de primul om pe Lună FOTO

La o primă privire, fotografia pare să ateste faptul că omul a păşit pentru prima dată pe suprafaţa planetei Marte, pentru că urma lăsată de Curiosity seamănă destul de mult cu urma lăsată de Neil Armstrong atunci când a păşit pentru prima dată pe Lună, pe 20 iulie 1969, informează dailymail.co.uk.

În realitate, fotografia prezintă una dintre primele urme lăsate de o roată a roverului Curiosity pe suprafaţa planetei roşii, în timpul deplasării sale pe această planetă, într-o zonă nisipoasă.

Fotografia a fost făcută de camera video Navam amplasată pe roverul Curiosity, în cea de-a 57-a zi (Sol 57) din misiunea acestui robot al NASA. NASA foloseşte termenul „sol” pentru a defini fiecare zi petrecută de Curiosity pe Marte.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Celebra urmă lăsată de Neil Armstrong va rămâne pe suprafaţa lunară pentru multă vreme. NASA afirmă că prima urmă lăsată de un om pe Lună va rămâne acolo pentru un milion de ani, întrucât pe Lună nu există vânt care să o spulbere.

Alte articole

Pensii 2026. Se schimbă taloanele pentru pensionari, veterani de război și invalizi. Acestea vor conține cod QR sau cod de bare

Un moldovean a fost dat jos din avion înainte de decolare după ce a furat dintr-un magazin duty free

Savanţii americani care monitorizează urmele lăsate de roverele Spirit şi Curiosity spun că acestea vor rezista cel mult un an marţian (doi ani tereştri) din cauza vânturilor de pe Marte.

Fotografia a fost dată publicităţii de NASA, joi, în cadrul unui comunicat de presă prin care specialiştii de la Agenţia spaţială americană au anunţat că roverul Curiosity foloseşte de acum platforma de socializare Foursquare, pe care „se conectează” de pe Marte.

Foursquare este o platformă de socializare online care permite utilizatorilor să indice locul în care se află, graţie unui sistem de geolocalizare. Aspectul ludic al acestei platforme constă în faptul că utilizatorii au posibilitatea de a câştiga insigne, graţie unor acţiuni specifice, şi să devină „primarii” locurilor în care au devenit persoanele cu cele mai multe „conectări”. Aplicaţia este disponibilă pe Symbian OS, iOS, Android, Windows Mobile, Windows Phone 7, Palm Bre, Blackberry şi PlayStation Vita.

Curiosity va continua să se conecteze pe Foursquare din diverse locuri de pe Marte, aflate în craterul Gale în care a coborât pe suprafaţa marţiană în luna august, de unde va posta mai multe fotografii şi informaţii, în timp ce rulează pe suprafaţa marţiană.

„NASA foloseşte platforma Foursquare ca un instrument pentru a comunica lumii întregi noile locuri pe care le explorează roverul Curiosity pe Marte”, a declarat David Weaver, directorul departamentului de comunicare al NASA.

„În acest fel, dorim să implicăm publicul larg în misiunea noastră şi să îi oferim imagini şi informaţii despre parcursul roverului în craterul Gale”, a adăugat David Weaver.

Utilizatorii platformei Foursquare vor avea posibilitatea de a câştiga insigne cu roverul Curiosity, dacă se conectează pe acest site din muzee, laboratoare şi alte instituţii specializate în ştiinţă, inginerie şi tehnologie. Insignele cu roverul Curiosity vor fi disponibile spre sfârşitul acestui an.

NASA foloseşte Foursquare încă din anul 2010, când astronautul Doug Wheelock s-a conectat pentru prima dată pe această platformă de socializare, de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Comunitatea Foursquare numără peste 25 de milioane de utilizatori, care au efectuat peste 2,5 miliarde de conectări, de când această aplicaţie gratuită a fost lansată în martie 2009.

Robotul american Curiosity a descoperit în urmă cu câteva zile pe solul marţian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezenţa apei în trecutul planetei roşii.

Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu şase roţi, care are la bord 10 instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, a aterizat pe suprafaţa marţiană pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roşie ar putea întreţine viaţa microbiană, va dura doi ani.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.