Iohannis, după raportul Comisiei de la Veneţia: Elaborarea, motivată de evoluţiile îngrijorătoare dintr-o serie de state europene

Preşedintele României, Klaus Iohannis, salută adoptarea, în 21 iunie a.c., de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), a „Parametrilor privind relaţia dintre majoritate şi opoziţie într-o democraţie: listă de criterii” („Parameters on the relationshipbetween the parliamentarymajorityand the opposition in a democracy: a checklist”), se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Administraţia Prezidenţială.

Elaborarea şi adoptarea acestui document foarte important, de referinţă, al Comisiei de la Veneţia a fost sprijinită de România inclusiv prin organizarea, la Bucureşti, de către Administraţia Prezidenţială şi Comisia de la Veneţia, cu sprijinul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în perioada 6-7 aprilie 2017, a Conferinţei internaţionale „Interacţiunea dintre majoritatea politică şi opoziţie într-o democraţie”, sub Patronajul Preşedintelui României şi al Secretarului General al Consiliului Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat de altfel susţinerea sa pentru acest demers al Comisiei de la Veneţia încă din ianuarie 2017, în discursul susţinut în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Avem nevoie de societăţi democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăţi în care principiul cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice funcţionează ireproşabil. Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toţii avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului”, a afirmat atunci Iohannis.

Potrivit comunicatului, elaborarea acestor parametri a fost motivată de evoluţiile îngrijorătoare dintr-o serie de state europene, în care democraţia şi statul de drept au fost afectate de comportamente politice abuzive ale majorităţilor aflate la putere prin înlăturarea sistemului de control democratic (checksandbalances) asupra puterilor majorităţii, prin adoptarea grăbită de acte normative fără dezbatere politică veritabilă şi transparentă, prin numiri sau destituiri abuzive de oficiali ai unor agenţii independente sau de judecători. Toate acestea au condus la vulnerabilizarea şi reducerea democraţiei şi la relaţii tensionate între majoritate şi opoziţie.

Alte articole

Ilie Bolojan, gest de MARE preşedinte la final de mandat. Ce a făcut în ultima oră înainte de a părăsi Cotroceniul

Nicușor Dan a depus jurământul în calitate de președinte al României, în Parlament. Fiica lui a asistat la ceremonie. Apoi a făcut schimbul cu Ilie Bolojan la Cotroceni

Documentul Comisiei de la Veneţia cuprinde, pe de o parte, o serie de principii generale care trebuie să guverneze relaţia dintre majoritate şi opoziţie într-o democraţie şi, pe de altă parte, o listă de criterii care includ standarde ce trebuie respectate pentru a asigura corecta aplicare a acestor principii, pentru prezervarea pluralismului politic veritabil şi a rolului opoziţiei parlamentare în calitate de contrapondere politică şi alternativă viabilă la guvernare.

„Printre principiile generale incluse în Parametrii elaboraţi de Comisie, considerate drept garanţii pentru opoziţie, fără respectarea cărora există riscul ca o democraţie constituţională să se transforme într-un regim autoritar, se numără: 1. respectarea valorilor pluralismului şi libertăţii; criticile opoziţiei să nu fie privite ca un element distructiv şi ca lipsă de acceptare a rezultatelor alegerilor, iar vocea opoziţiei să fie auzită şi respectată; 2. existenţa unui sistem democratic de control reciproc (checksandbalances) între instituţiile statului, sistem care include şi societatea civilă şi presa liberă; 3. principiul cooperării loiale şi constructive între organele statului pentru realizarea interesului public, ceea ce presupune control şi respect reciproc între instituţiile statului; 4. principiul responsabilităţii împărtăşite între majoritate şi opoziţie faţă de societate (sau principiul solidarităţii politice) – atât majoritatea, cât şi opoziţia trebuie să acţioneze pe baza angajamentului comun şi responsabil faţă de interesul public al cetăţenilor, iar majoritatea trebuie să acţioneze în exercitarea puterii cu auto-reţinere şi cu respect faţă de opoziţie, într-o manieră incluzivă şi transparentă, având în vedere că în viitor ar putea deveni la rândul său opoziţie, în conformitate cu regulile democratice; 5. măsurile adoptate de majoritate nu trebuie să afecteze statul de drept şi nu trebuie să vizeze modificarea regulilor „jocului” democratic, care înseamnă până la urmă posibilitatea alternării la putere prin alegeri libere şi corecte (majoritatea nu ar trebui să abuzeze de puterile sale pentru a face imposibil sau foarte dificil ca minoritatea să devină majoritate; dacă regulile jocului democratic trebuie schimbate, schimbarea nu trebuie să fie prea uşor de făcut, trebuie să fie transparentă şi precedată de o consultare publică adecvată, nu trebuie să vizeze subminarea principiilor fundamentale ale sistemului democratic şi a statului de drept şi trebuie să respecte drepturile minorităţii); 6. sistemul democratic să permită un proces eficient de luare a deciziilor; interacţiunea dintre majoritate şi opoziţie trebuie să respecte întotdeauna imperativul de asigurare a unui echilibru corect între interesele legitime ale majorităţii şi ale opoziţiei, ambele având o datorie politică de cooperare loială şi constructivă”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.