CCR discută sesizarea lui Iohannis pe legea referitoare la persoanele ce nu pot avea calitatea de fondator al unei societăţi

Şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990, motivând că, prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, contravine unor norme şi principii constituţionale.

Parlamentul a transmis la promulgare această lege pe 20 aprilie.

Klaus Iohannis susţine că în cazul acestei legi a fost încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţia adoptată de Camera Deputaţilor.

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, explică preşedintele în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Alte articole

Preşedintele Nicuşor Dan, o nouă mutare surpriză, jonglează cu instituţiile. Se adresează Parlamentului după ce a fost refuzat de CCR

CCR a publicat motivarea prin care validează Legea Austerității a guvernului Ilie Bolojan. Ce spune Curtea despre ajutoarele acordate refugiaților ucraineni

El menţionează că Senatul a respins această lege în forma iniţiatorului, care viza eliminarea interdicţiei de a avea calitatea de fondator al unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o cu modificări, schimbând în mod fundamental conţinutul actului normativ.

Potrivit şefului statului, prin forma adoptată de Cameră, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăţi persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiunile prevăzute în cuprinsul normei.

„Are loc atât o restrângere a sferei persoanelor cărora li se aplică această interdicţie – de la persoanele condamnate doar la cele cărora li s-a aplicat o astfel de măsură ca pedeapsă complementară -, cât şi o extindere a acestei sfere a destinatarilor (faţă de forma iniţiatorilor), reintroducându-se în rândul categoriilor de infracţiuni vizate de textul criticat şi infracţiunile de corupţie. O astfel de modificare a obiectului propunerii legislative nu poate fi decisă de o singură Cameră, fără încălcarea principiului bicameralismului”, susţine Iohannis.

El invocă şi necorelarea dispoziţiilor şi neclaritatea textului.

Şeful statului spune că legea condiţionează existenţa interdicţiei de a fi fondator al unei societăţi de aplicarea, prin hotărâre judecătorească, a unei pedepse complementare în acest sens.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 este neconstituţională în ansamblul său.