Klaus Iohannis, o victorie şi o înfrângere la CCR

Victorii şi înfrângeri pentru Klaus Iohannis la CCR. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 este constituţională în raport cu criticile formulate”, se arată în minuta deciziei.

Şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi motivând că, prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, contravine unor norme şi principii constituţionale.

Iohannis susţinea că în cazul acestei legi a fost încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţia adoptată de Camera Deputaţilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, explica preşedintele în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Alte articole

Șeful radioului public, după decizia CCR care îl zboară din funcție: ”Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat şi în România”

CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri

El menţiona că Senatul a respins această lege în forma iniţiatorului, care viza eliminarea interdicţiei de a avea calitatea de fondator al unei societăţi pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o cu modificări, schimbând în mod fundamental conţinutul actului normativ.

Potrivit şefului statului, prin forma adoptată de Cameră, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăţi persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiunile prevăzute în cuprinsul normei.

„Are loc atât o restrângere a sferei persoanelor cărora li se aplică această interdicţie – de la persoanele condamnate doar la cele cărora li s-a aplicat o astfel de măsură ca pedeapsă complementară -, cât şi o extindere a acestei sfere a destinatarilor (faţă de forma iniţiatorilor), reintroducându-se în rândul categoriilor de infracţiuni vizate de textul criticat şi infracţiunile de corupţie. O astfel de modificare a obiectului propunerii legislative nu poate fi decisă de o singură Cameră, fără încălcarea principiului bicameralismului”, susţinea Iohannis.

El invoca şi necorelarea dispoziţiilor şi neclaritatea textului.

Şeful statului spunea că legea condiţionează existenţa interdicţiei de a fi fondator al unei societăţi de aplicarea, prin hotărâre judecătorească, a unei pedepse complementare în acest sens.

De asemenea, judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizarea formulată de Klaus Iohannis pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei. Șeful statului susținea că, după reexaminarea Parlamentului, forma adoptată depășește limitele deciziei Curții din iulie 2018.

Prin urmare legea urmează să se reîntoarcă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia de miercuri a Curții.

Curtea Constituțională a admis, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, obiecţie formulată de Preşedintele României.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.1 și 2 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.3-6 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului”, se arată în comunicatul de presă al CCR