Aleksandar Vucic: Pristina vrea să preia controlul asupra nordului Kosovo

Întrebarea care se pune este de ce face Pristina acest lucru, care este scopul ei ultim şi al celor din Occident care susţin astfel de măsuri, precum şi ce poate face Belgradul, a declarat Vucic în cadrul unei conferinţe de presă extraordinare.

Preşedintele sârb a insistat că situaţia din nordul Kosovo este din ce în ce mai dificilă şi complexă din punct de vedere politic şi al securităţii, amintind că dificultăţile legate de livrarea de bunuri au început imediat după introducerea taxării cu 100% de către Pristina a produselor provenite din Serbia.

„Când cineva introduce taxe de 100%, este o interdicţie asupra comerţului. Nimeni nu este pregătit să plătească dublu pentru un produs”, a explicat Vucic.

El a menţionat că Serbia a reuşit să găsească metode alternative de a-i ajuta pe sârbii din nordul Kosovo şi că după introducerea taxelor albanezii kosovari au confiscat 16 autocamioane cu bunuri – 14 cu produse alimentare şi două cu nutreţuri – şi şoferii lor au fost reţinuţi cu forţa. Mai mult, la 11 iunie, s-a tras asupra unui camion în satul Josanica din comuna Leposavic, în nordul Kosovo, a mai spus Vucic.

Alte articole

Cel mai sincer primar din România. Edilul Gabriel Rădulescu și-a micșorat singur salariul și a recunoscut că a devenit edil datorită ginerelui: „Fără dumnealui nu știu dacă ieșeam consilier local”

Platforma eMAG, acuzată de discriminare. Mesajul cutremurător afișat pe eticheta unui produs vândut de companie

Procesul de normalizare a relaţiilor între Serbia şi fosta sa provincie se află în impas, pentru reluarea discuţiilor Belgradul solicitând ca Pristina să renunţe la taxele vamale de 100% aplicate produselor sale de la sfârşitul lui 2018, ceea ce Kosovo condiţionează de recunoaşterea independenţei sale de către Serbia. Serbia are trecută în Constituţia sa tutela sa asupra fostei provincii, cu populaţie majoritar albaneză, teritoriu al cărui control l-a pierdut efectiv în 1999. Numeroşi sârbi îl consideră drept leagănul lor cultural şi religios. Cei circa 120.000 de sârbi rămaşi în Kosovo după războiul din 1998-1999 sunt în continuare loiali Belgradului.