ADMITERE FACULTATE 2019. Avocatul Poporului cere schimbarea regulilor

Avocatul Poporului a confirmat că a cerut Ministerului Educației să modifice regulile de admitere la facultate, la master și la doctorat și a pus la dispoziția redacției textul adresei pe care a trimis-o pe 16 iulie 2019 către Ecaterina Andronescu. 

În adresă, Avocatul Poporului spune că la Bacalaureat toți absolvenții de liceu susțin proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – inclusiv tinerii aparținând minorităților naționale -, iar după examenul de BAC aceștia primesc certificate care atestă nivelul de competențălingvistică.

Metodologia stabilită de Ministerul Educației pentru admiterea la studii universitare reglementează faptul că universitățile își stabilesc propria modalitate de certificare a competențelor lingvistice. “Din analizarea metodologiilor mai multor instituții de învățământ superior s-a observat că modalitatea de certificare a competențelor lingvistice se realizează printr-un examen de limbă română, ori echivalarea certificatului de competențe lingvistice, pentru candidații care nu au urmat cursurile unei instituții de învățământ preuniversitar acreditată din România, cu predare în limba română, deși candidatul pune la dispoziția unității de învățământ superior o diplomă de bacalaureat, obținută în conformitate cu aceeași metodologie de examinare și identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaților la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învățământ cu predare în limba română”, arată analiza Avocatului Poporului, trimisă Edupedu.ro.

Întrebată cine a sesizat Avocatul Poporului cu privire la posibila discriminare a candidaților minoritari la facultate, instituția condusă de Renate Weber a răspuns Edupedu.ro că “Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în data de 10 iulie 2019, ca urmare a analizării legislației specifice, realizată la nivelul Departamentului drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale. Sesizarea din oficiu a fost elaborată în data de 10 iulie 2019 și aprobată în data de 16 iulie 2019, ocazie cu care a fost întocmită și adresa către Ministrul Educației Naționale, doamna Ecaterina Andronescu”.

Alte articole

Scandalul continuă! Fermierii care au prins „fereastra” contestă anularea sesiunii Rabla Tractoare 2025: ”Nu există temei legal”. Plângere la Avocatul Poporului

Facultățile de top din România care te acceptă fără BAC. Au specializări bănoase și de viitor

Cu toate acestea, în adresa trimisă Ecaterinei Andronescu instituția precizează ca sursă a analizei și “examinarea problemelor semnalate de către petenți”.

“Urmare analizării legislației specifice, realizată la nivelul Domeniului drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale, din cadrul instituției Avocatul Poporului, dar și din examinarea problemelor semnalate de către petenți, referitoare la Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, s-a identificat o posibilă formă de discriminare ce vizează modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților aparținând minorităților naționale, absolvenți ai învățământului liceal în limba maternă, la programele de studii școlarizate în limba română.

Astfel, Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, reglementează faptul că persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.

În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.

De asemenea, învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesar și suficient învățării limbii române.

Nu în ultimul rând, examenul național de bacalaureat constă în susținerea probei A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, ocazie cu care sunt eliberate certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală.

Prin Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 6102/2016, este reglementat faptul că instituțiile de învățământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților la programele de studii școlarizate în limba română și care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituții de învățământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română.

Din analizarea metodologiilor mai multor instituții de învățământ superior s-a observat că modalitatea de certificare a competențelor lingvistice se realizează printr-un examen de limbă română, ori echivalarea certificatului de competențe lingvistice, pentru candidații care nu au urmat cursurile unei instituții de învățământ preuniversitar acreditată din România, cu predare în limba română, deși candidatul pune la dispoziția unității de învățământ superior o diplomă de bacalaureat, obținută în conformitate cu aceeași metodologie de examinare și identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaților la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învățământ cu predare în limba română, eliberată de Ministerul Educației Naționale.

Față de toate aceste împrejurări, apreciem că Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 6102/2016, conduce la un tratament discriminatoriu față de persoanele aparținând minorităților naționale, obligate în acest mod să susțină o testare suplimentară.

În situația prezentată mai sus opinăm că se regăsesc două elemente care conduc la această situație, mai precis tratarea diferită a unor persoane aflate în situații identice sau comparabile, pe de o parte, și lipsa unei justificări obiective pentru un asemenea tratament, pe de altă parte.

Cuprinzând prevederi generale care permit universităților stabilirea unor metodologii privind certificarea competențelor lingvistice, Ordinul nr. 6102/2016 creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice la admiterea în învățământul superior.

Astfel, actul normativ stabilește un cadru legal care permite instituțiilor de învățământ superior ca, în numele autonomiei universitare, să adopte reglementări ce au ca finalitate încălcarea principiilor care guvernează învățământul superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții în România, astfel cum sunt prevăzute în art. 3 din Legea nr. 1/2011: principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare; precum și principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Ținând seama de prevederile constituționale ale art. 59 alin. (2) care stabilesc obligația autorităților publice de a asigura Avocatului Poporului sprijinul necesar în execitarea atribuțiilor sale, vă adresăm rugămintea ca, în calitatea Dumneavoastră, de emitent al Ordinului nr. 6102/2016, să dispuneți măsurile necesare pentru modificarea actului administrativ normativ, astfel încât să asigure interpretarea unitară a textului de lege, în vederea aplicării de către unitățile de învățământ superior a egalității de tratament în ceea ce privește certificarea competențelor lingvistice pentru admiterea în învățământul superior, între cetățenii români, indiferent de apartenența acestora la o minoritate națională, asigurând în acest fel o interpretare unitară a textului de lege.”