PRIMA ROCĂ de pe Marte analizată de Curiosity are o compoziţie similară unora de pe Terra

Compoziţia acestei roci, de dimensiunea unei mingi de fotbal, seamănă cu a celor care provin din vulcani, acestea fiind rare, dar cunoscute pe Terra.

„Roca este similară în ceea ce priveşte compoziţia cu un tip care se găseşte în multe regiuni vulcanice”, a spus Edward Stolper, de la Institutul de Tehnologie din California, unul dintre principalii membri ai misiunii Curiosity.

„Dar având la dispoziţie doar o singură mostră din acest tip, în acest stadiu este dificil de aflat dacă roca este rezultatul aceluiaşi proces ca cel întâlnit pe Terra”, a mai spus acesta, adăugând că este „o ipoteză logică pentru a-i explica originea”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe Pământ, aceste roci sunt în general formate în mantaua planetei, sub crustă, pornind de la cristalizarea magmei relativ bogate în apă, la presiuni puternice, a explicat cercetătorul.

Roca, botezată „Jake Matijevic”, a fost examinată de la distanţă cu un spectrometru cu raze X din particule alpha, montat pe braţul robotizat, dar şi cu ajutorul laserului de care dispune robotul, numit ChemCam.

Curiosity, dotat cu zece instrumente ştiinţifice, va analiza curând şi compoziţia primului eşantion de sol marţian prelevat. Robotul, oprit pe o ridicătură de nisip, a colectat eşantion de sol pentru a curăţa şi testa materialul de prelevare geologică.

Robotul american Curiosity a descoperit în septembrie pe solul marţian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezenţa apei în trecutul planetei roşii.

Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.

Curiosity, un rover cu şase roţi, care are la bord 10 instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, a ajuns pe suprafaţa marţiană pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roşie ar putea întreţine viaţa microbiană, va dura doi ani.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.