Guvernul se dă în stambă. Vezi unde se duc banii publici în an electoral

Potrivit Ziarului Financiar, citat de Mediafax, statul va cheltui în 2012 nu mai puţin de 31,7 mld. lei (în jur de 7,4 mld. euro) pentru achiziţii de tot felul.

Cheltuielile statului la acest capitol vor atinge 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare de 206,5 mld. lei, echivalent a 5,5% din Produsul Intern Brut.

În vreme ce cheltuielile totale ale statului cresc cu 1,7%, majorarea de 11% înregistrată la bunuri şi servicii, reprezintă cel mai mare procent de creştere între principalele capitole de cheltuieli bugetare.

Astfel, cu cele peste 7 mld. euro care ar urma să meargă spre achiziţii de bunuri şi servicii, bugetul de cheltuieli îl va depăşi, la acest capitol, pe cel din 2009 şi 2010.

Alte articole

În plină austeritate, ministrul Apărării anunță că Armata Română cumpără nave noi, elicoptere și sisteme de rachete

Parlamentul României cheltuiește 1.375 de euro pe minut. Buget incredibil de peste 165 de milioane de euro pentru aleșii țării în 2025

Cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii au fost înregistrate în 2008, când achiziţiile au însemnat 9,1 mld. euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca şi 2012.

Aşadar, în 20 de ani de la revoluţie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii.

Două sunt canalele prin care un stat poate impulsiona economia, este vorba de investiţii şi de achiziţii, însă, în condiţiile în care veniturile statului devin o problemă cu „n” necunoscute, reducerea cheltuielilor, inclusiv cu bunurile şi serviciile, este una dintre soluţiile imediate de păstrare în frâu a deficitului.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ştie pe ce va merge creşterea de la anul în privinţa achiziţiilor: „Pe achiziţia de combustibil. Au nevoie de maşini să meargă prin ţară în campanie”.

Ministerele care beneficiază de cele mai mari creşteri la capitolul bunuri şi servicii în 2012 sunt Ministerul Muncii, cu un plus de 27,6% (313,5 mil. lei) şi Ministerul Economiei cu un plus de 21% faţă de anul acesta.

La celălalt pol, Ministerul Administraţiei şi Internelor pierde cel mai mult – un minus de peste 33% faţă de acest an, când are pe mână pentru achiziţii de bunuri şi servicii 760 milioane de lei.