Se schimbă banii în România? Ce anunţă Guvernul Orban

Guvernul Dăncilă a anunţat că în 2024 am putea renunţa la moneda naţională şi vom trece la euro. Pentru prima dată după criză, statul român pare decis să respecte acest nou termen. În sensul acesta Guvernul a făcut un Plan național de adoptare a monedei euro și un Raport de fundamentare a acestui plan, elaborate de o Comisie formată din structurile relevante ale statului şi ale societăţii civile. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, recent, că aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro rămân obiective de îndeplinit pentru România, context în care le-a transmis diplomaţilor români că trebuie valorificat capitalul de încredere al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Obiectivul principal al politicii externe a României, enunţat în programul de guvernare al Guvernului Orban, este creşterea influenţei ţării noastre pe plan extern prin consolidarea capacităţii de a proiecta în vecinătate şi dincolo de aceasta valorile democratice ale statului de drept, stabilitate şi de a furniza securitate, în scopul creşterii siguranţei şi prosperităţii cetăţenilor români.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Politica externă a României va continua să se caracterizeze prin predictibilitate şi prin îndeplinirea strictă şi responsabilă a angajamentelor asumate. În egală măsură, va trebui să fie o politică de consens naţional, condusă pe principii de profesionalism, rigoare, eficienţă, onestitate, stabilitate şi continuitate în promovarea şi apărarea obiectivelor şi intereselor naţionale de politică externă. Politica externă a României se va realiza cu respectarea strictă a dreptului internaţional, ale cărui instrumente vor fi utilizate pentru creşterea eficienţei acţiunii de politică externă a statului.

Alte articole

România trece la moneda euro. Mugur Isărescu, anunț de ultimă oră pentru milioane de români

Se schimbă banii. Nicuşor Dan, anunţ în premieră despre adoptarea monedei euro: „Eşti mai competitiv dacă ești mai mare”

Obiective care ţintesc eficientizarea activităţii Guvernului şi a administraţiei publice:

• Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 şi regruparea activităţilor guvernamentale, desfăşurate de agenţii guvernamentale sau de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

• Creşterea eficienţei administraţiei publice prin refacerea capacităţii administrative a instituţiilor statului şi prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice şi prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcţiile publice.

• Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice şi pentru modernizare şi digitalizarea serviciilor publice. Obiective ale principalelor direcţii de politici economice şi bugetare

• Finalizarea execuţiei bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale.

• Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

• Revizuirea legislaţiei din domeniul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc.

• Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicaţii.