CCR a amânat deciziile referitoare la Teodor Meleşcanu, Ana Birchall şi Marian Neacşu

UPDATE: CCR a amânat şi cazul Ana Birchall vs CSM pentru 11 decembrie. 

UPDATE: Curtea Constituţională a amânat, miercuri, pentru data de 11 decembrie, pronunţarea în dosarele care vizează alegerea lui Teodor Meleşcanu la conducerea Senatului, dar şi conflictul dintre conducerea CSM şi fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

”În ziua de 27 noiembrie 2019, Plenul Curţii Constituţionale a amânat pentru data de 11 decembrie 2019 pronunţările cu privire la următoarele cauze: 1. Cererea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei, respectiv Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte; 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr.36/ 2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori”, a transmis, miercuri, Curtea Constituţională, printr-un comunicat de presă.

De asemenea, CCR a amânat, tot pentru 11 decembrie, sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, miercuri, o decizie privind sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului.

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie, când CCR a dispus continuarea dezbaterilor la 30 octombrie.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi.

În data de 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu, fost ministru de Externe şi membru al ALDE, a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

CCR – posibilă decizie pe cererea preşedintelui CSM de soluţionare a conflictului cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa, miercuri, decizia asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall.

Şeful Direcţiei Contencios din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ), Alexandru Stan, declara, pe 12 noiembrie, în cadrul şedinţei publice, că cererea preşedintelui CSM este „un demers artificial”.

„Ne găsim în faţa unui demers, în opinia noastră, artificial, prin care se creează impresia că, de fapt, nu se doreşte soluţionarea unui conflict pendinte, ci declanşarea, întreţinerea şi menţinerea în atenţia publicului larg a unor animozităţi cu un profund caracter personal”, susţinea Stan la CCR.

El afirma că solicitarea depusă de CSM nu este justificată din punct de vedere juridic.

„În cadrul procedurii, în faţa CCR nu este permisă renunţarea la judecată. Mai mult decât atât, cererea CSM are în vedere calitatea doamnei Birchall de ministru al Justiţiei, însă trebuie observat că, aşa cum a fost formulat conflictul, nu se poartă doar între ministrul Justiţiei şi CSM, ci şi între MJ şi CSM, prin urmare nu se justifică această (…) inoportunitate a analizării solicitării, aşa cum se susţine în această cerere. Solicităm respingerea acestei cereri şi continuarea judecării”, spunea Stan.

Magistratul-asistent a menţionat că preşedintele CSM a depus la dosarul cauzei cauzei un înscris prin care arată că, prin schimbarea titularului portofoliului de ministru al Justiţiei, ar fi inoportună soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională intervenit între fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall, respectiv MJ şi CSM.

Birchall a fost în sală în calitate de fost ministru al Justiţiei, cerând permisiunea să ia cuvântul.

„Conflictul este între autorităţile în funcţiune (…), punctul dumneavoastră de vedere pe care l-aţi exprimat în scris când s-a declanşat conflictul există la dosar, în prezent dumneavoastră nu mai aveţi o calitate procesuală în această cauză”, a menţionat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Pe 8 octombrie, Lia Savonea a denunţat „criza fără precedent” din cadrul CSM generată de lipsa cvorumului de la şedinţele de plen, anunţând că va sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Justiţiei de la acea dată, Ana Birchall, pe care o acuza de „ingerinţă gravă în activitatea procurorilor” şi „acţiuni de subminare a autorităţii CSM”.

CCR s-ar putea pronunţa pe sesizarea USR privind numirea lui Marian Neacşu ca vicepreşedinte al ANRE

Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, miercuri, decizia asupra sesizării USR privind numirea lui Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Pe 5 iulie, deputatul USR Cristina Prună anunţa că a depus la CCR o sesizare cu privire la numirea lui Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al ANRE.

„Profilul lui Marian Neacşu este incompatibil cu cerinţele prevăzute de lege pentru această funcţie, întrucât nu are vechimea şi experienţa care sunt cerute de lege. În plus, el nu poate ocupa un loc în Comitetul de reglementare al ANRE, întrucât a primit o condamnare penală definitivă. Aşteptăm cu interes răspunsul CCR pe această speţă. În plus, vom demara demersurile pentru a modifica Legea nr. 160/2012, care a aprobat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind funcţionarea ANRE, în sensul de a elimina lacunele legislative care au permis ca un condamnat penal să poată fi numit în fruntea unei instituţii publice”, explica, la acea dată, deputatul USR.

Parlamentul l-a validat pe 26 iunie pe Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al ANRE.