Croaţii, la urne în primul tur de scrutin al prezidenţialelor

Secţiile de vot s-au deschis pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Secţiile de vot vor fi deschise între orele 06.00 şi 18.00 GMT, primele rezultate fiind aşteptate după 19.00 GMT. Lupta se anunţă suficient de strânsă pentru ca deznodământul să se amâne pentru un al doilea tur de scrutin, pe 5 ianuarie.

Preşedinta în funcţie, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarovic, este ameninţată de la stânga de fostul său prim-ministru social-democrat, Zoran Milanovic, şi concurată de la dreapta de un cântăreţ populist, Miroslav Skoro, care îi divizează tabără.

Kolinda Grabar-Kitarovic, 51 de ani, a devenit preşedinte în 2015, o funcţie cu atribuţii în mare parte onorifice. Ea este susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică de la declararea independenţei în 1991.

Cu 24% din intenţiile de vot, Kolinda Grabar-Kitarovic se află cot la cot cu Zoran Milanovic.

Alte articole

Diana Șoșoacă, revoltată după raportul din Congresul SUA ce pune la îndoială anularea alegerilor prezidențiale: „Sataniștilor! Globaliștilor! Infractorilor! Dictatură CCR, UE!”

Justificarea ministrului Apărării din Croaţia, după ce a fost reintrodus serviciul militar obligatoriu: „Îi ajută pe tineri să scape de obiceiurile proaste”

Miroslav Skoro, ce se prezintă ca independent, este creditat cu poziţia a treia, având 18% din intenţiile de vot într-un ultim sondaj, potrivit stiripesurse.ro.

Potrivit analiştilor, o înfrângere a Kolindei Grabar-Kitarovic ar complica şansele HDZ şi ale prim-ministrului Andrej Plenkovic, un moderat, în alegerile legislative prevăzute în principiu în toamna lui 2020.

De la 1 ianuarie, guvernul său va fi responsabil cu asigurarea preşedinţiei Consiliului UE timp de şase luni, în care, cel mai probabil, Marea Britanie va părăsi Uniunea, iar ţări din Balcanii Occidentali vor bate la porţile acesteia. Din cei 3,8 milioane de alegători, în jur de 170.000 trăiesc în afara ţării, mai ales în Bosnia.

Ca şi vecinii săi balcanici, Croaţia se confruntă cu un exod al locuitorilor săi, un fenomen care s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 2013.