Tradiţii şi superstiţii de BOBOTEAZĂ. De ce nu e bine să faci baie sau să speli rufe în această zi

Boboteaza comemorează botezul lui Iisus Hristos în Iordan, moment prin care Iisus își începe oficial activitatea sa ca Mesia. Mai este numită Epifania, deoarece acum s-a arătat, potrivit Evangheliei Sfânta Treime: Tatăl a vorbit din cer, Fiul s-a botezat în Iordan, iar Duhul Sfânt s-a coborât peste Iisus ca un porumbel.

Cea mai importantă tradiție de Bobotează, în afară de binecuvântarea caselor făcută de preot care trece pe la fiecare credincios cu icoana, este sfințirea apelor. Acest ritual este oficiat de preot, după liturghie, în curtea Bisericii sau în apropierea unei ape curgătoare.

Apa sfințită de Bobotează se numește Agheasmă Mare și se crede despre aceasta că are o putere sfințitoare, tămăduitoare și de alungare a diavolilor mai mare decât agheasma mica sau obișnuita.

Astfel, odată ajunși cu agheasma acasă, oamenii trebuie să înmoaie busuioc în aceasta și să stropească curtea, casa, animalele și grădina pentru a le feri de rele.

Alte articole

De ce se pune busuioc sub pernă și când? Tradiții, simboluri și credințe legate de Bobotează

Ce rugăciuni să spui de Bobotează pentru a-ți curăța sufletul și a primi binecuvântarea Domnului

De asemenea, se poate pune agheasmă în apa de băut a animalelor și la rădăcina pomilor și a florilor din ghiveci. Deși ne place să credem că suntem creștin pur sânge, de fapt, o sumedenie de tradiții și superstiții păgâne, necreștine, preluate din alte religii au supraviețuit și au fost integrate în credința creștină populară.

O astfel tradiție foarte îndrăgită, în special de tinere este aflarea ursitului. Acestea trebuie să ia de la preotul care vine cu Botezul un fir de busuioc și în seara de Bobotează să-l pună sub pernă. Se zice că bărbatul pe care-l va visa tânăra, acela îi va fi predestinat.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Se spune că nu este bine să faci baie sau să speli rufe în aceste zile deoarece, potrivit mentalității folclorice, toate apele sunt sfințite în această mare zi. Cel ce va încălca această tradiție, va atrage ghinionul și boala asupra sa.

De asemenea, de Bobotează nu se dă nimic cu împrumut și nu se face scandal. Pe de altă parte, o superstiție de Bobotează spune că în această noapte premergătoare sărbătorii, animalele din grajd prind voce și se sfătuiesc între ele.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. Acesta nu scăpa de femei până ce nu le dădea de băut. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

O altă tradiție destul de populară este următoarea: după slujba aghesmei făcută în apropierea unei ape, preotul aruncă în apă o cruce, iar mai mulți barbari se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește sa ajungă primul la ea primește binecuvântarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

Totodată, în noaptea de Bobotează se aleg din sobă cărbuni astfel încât fiecare membru al familiei să aibă către un cărbune numit cu numele său. Apoi aceștia se lasă să ardă si care se va stinge primul se spune că cel ce i-a dat numele va muri înaintea tuturor celorlalți

MASA DE BOBOTEAZĂ. Ce trebuie să mănânci în această zi mare pentru a avea noroc tot anul

pe 6 ianuarie, pe masă trebuie puse 12 feluri de mâncare, iar totul trebuie aranjat în felul următor: „pe masă din „camera de curat” se așterne o față de masă, aleasă special pentru acest moment, sub față de masă se pune fan sau otava, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgare de sare”, scrie kfetele.ro.

Cele 12 feluri de mâncare care se așează deasupra sunt următoarele:

1. Colivă

2. Bob fiert

3. Fiertură de prune sau perje afumate

4. Sarmale umplute cu crupe

5. Borș de „burechiuse” sau „urechiușele babei” – borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, ce au colțurile lipite în formă de urechiușe

6. Borș de peste

7. Plachie de peste

8. „Vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră

9. Prăjitură cu mac

10. Piftie

11. Cozonac

12. Tort de Sf. Ioan