MAE român cere clarificări după afirmaţiile preşedintelui Volodimir Zelenski privind ocuparea Nordului Bucovinei

”Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei”, a transmis MAE într-un comunicat de presă.

Clarificările au fost solicitate în cadrul unei întâlniri la sediul MAE între secretarul de stat Dan Neculăescu și ambasadorul Ucrainei la București.

Cu această ocazie, se mai arată în comunicat, Neculăescu a exprimat preocuparea României cu privire la efectele pe care adoptarea de către Ucraina, la 16 ianuarie 2020, a noii Legi a educației secundare, le-ar putea avea asupra dreptului la educație în limba maternă a membrilor minorității române.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reacția MAE vine după ce președintele ucrainian, Volodimir Zelenski, a făcut miercuri o afirmație controversată, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Unității Ucrainei, susținând că nordul Bucovinei a fost ocupat de români în 1919. De fapt, Bucovina de Nord nu a fost niciodată parte din Ucraina, până în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Alte articole

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

EXCLUSIV Victor Ponta dezvăluie care va fi coaliția ce îl va susține pe Eugen Tomac pentru funcția de premier. ”Eu am un vot. N-o să stea în votul meu, dar eu consider că e important”

Zelenski aduce practic un omagiu liderilor autoproclamatelor state ucrainiene Republica Populară Ucraineană și Republica Populară a Ucrainei Occidentale, care pe 22 ianuarie 1919 au semnat Actul Zlukî, un acord menit a crea un stat ucrainian unificat.

Potrivit Actului Zlukî, ”teritoriul Ucrainei, divizat de secole, ce include Galiția, Bucovina, Rutenia Carpatică și Ucraina de la Nipru vor deveni acum o Ucraină unită și mare. Visurile pentru care au luptat și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei s-au îndeplinit”.

Pe 21 ianuarie 1999, Președintele Ucrainei Leonid Kucima a semnat un decret prin care „Ziua unității Ucrainei” se sărbătorește în fiecare an pe 22 ianuarie.

”În toate colțurile Ucrainei acest acord a fost primit cu entuziasm și inspirație: a existat la acel moment o șansă de a construi o țară unită și independentă. Din păcate, această șansă a fost ăierdută. Ambițiile oamenilor politici i-au împiedicat să înfăptuiască o adevărată unitate statală. Unitate nu vorbe, ci în fapte. Curând, liderii Republicii Populare Ucrainiene au părăsit Kievul sub presiunea bolșevicilor, iar cea mai mare parte a teritoriului Galiției a fost ocupat de trupele poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia”, a afirmat Volodomir Zelenski în mesajul transmis miercuri cu ocazia Zilei Unității Ucrainei, postat pe site-ul oficial al președinției ucrainiene.

Bucovina a făcut parte din Principatul Moldovei până în 1775, când, prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi semnat la finalul războiului ruso-turc din 1768 – 1774, Bucovina a fost cedată Imperiului Habsburgic.

La finalul Primului Război Mondial, în noiembrie 1918, în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, demers recunoscut internațional prin Tratatul de pace cu Austria, încheiat la Saint-Germain-en-Laye, la 10 septembrie 1919.

În vara anului 1940, însă, în urma Pactului Ribbentrop – Molotov, Bucovina de Nord, împreună cu Basarabia și Ținutul Herța, au fost încorporate în Uniunea Sovietică, din care au făcut parte până la destrămarea acesteia, în 1991. Începând cu acest an, Bucovina de Nord a ajuns parte a Ucrainei, devenită independentă.